DE VORBĂ DESPRE VORBE cu Vsevolod Cernei. Cât de necesare sunt englezismele
Bun găsit şi salutare pentru toţi şi fiecare. Sunt Vsevolod Cernei şi vă propun să uităm pe câteva clipe de evenimente şi să vorbim despre vorbe – despre originea şi sensul lor, despre întrebuinţarea lor corectă sau mai puţin corectă.
Bunăoară, despre unele englezisme, când indispensabile, când nu prea. În dicționarul explicativ al limbii române stau înșiruite exoticele neologisme "shaker", "shocking", "shoddy", "shopping", "shortening", ortografiate englezește și cu pronunția la fel de englezească indicată în paranteze.
O prezență cam bizară, deoarece se consideră că un neologism este asimilat când se adaptează, fie şi doar parţial, la regulile fonetice şi gramaticale ale limbii care l-a preluat.
Cuvintele "shaker", "shocking", "shoddy", "shopping", "shortening" – sunt împrumuturi recente, "anglicisme", unele mai cunoscute de vorbitorii de limba română, altele mai puțin sau chiar deloc. Când vine vorba de termeni ca shoddy sau shortening, e greu să pretinzi înlocuirea lor cu echivalente autohtone, deoarece sunt termeni tehnici de specialitate.
Shoddy (pronunţat: şodi) înseamnă material fibros obţinut prin destrămarea resturilor de fire şi de țesături de lână, folosit că amestec în filatura de lână, iar shortening (pronunţat: şortning) – specie de grăsimi animale sau vegetale de consistenta unturii folosite în industria alimentară.
Cam aceeaşi situaţie e şi cu shakerul, preluat ca atare de limbile franceză şi italiată. Recipientul în care se agită (cu gheaţă) elementele unui cocteil este numit doar de spanioli şi portughezi coctelera şi respectiv coqueteleira.
Limba română nu a dat naştere unui eventual cuvânt "cocteilieră", deşi dicţionarul ortografic conţine cuvintele "a cocteiliza" şi "cocteilizare". Românii nu au preferat să înlocuiască shakerul cu "amestecătoare" sau "zgâlţâitoare", aşa că putem presupune că shakerul se va păstra în limba noastre cel puţin atâta timp cât se vor păstra cocteilurile în localurile noastre.
Cât priveşte shocking şi shopping, prezenţa acestora în uz se datorează probabil doar snobismului globalizant. Pentru că shocking (pronunţat: şoking) înseamnă "care impresionează neplăcut; şocant", iar shopping (pronunţat: şoping) – vizitare a magazinelor pentru a vedea vitrinele, galantarele şi a face cumpărături. În dicţionarele mai vechi shoking mai avea şi sensul de supărător, pornografic, obscen. Oricum, adăugarea lui la acest lanţ de sinonime nu pare să fie indispensabilă.
La fel ca şi înlocuirea banalelor cumpărături cu anglicismul shopping nu adaugă nuanţe noi de sens sau artificii stilistice elegante exprimării.
Pe de altă parte, parcă puţine cuvinte au pătruns în trecut în limbă sub zodia snobismului şi s-au statornicit în ea cu drepturi depline? Până la urmă, vorbitorul alege ce cuvinte şi expresii să prefere.
Pe această notă democratică, să ne auzim de bine!
- DE VORBĂ DESPRE VORBE cu Vsevolod Cernei. Este corectă utilizarea expresiei "magazine de firmă"?
- DE VORBĂ DESPRE VORBE cu Vsevolod Cernei. "O dată" sau "odată"
- DE VORBĂ DESPRE VORBE cu Vsevolod Cernei. Află originea şi sensul expresiei Nasul Cleopatrei
- DE VORBĂ DESPRE VORBE cu Vsevolod Cernei. Află originea și sensul expresiei "pisica lui Schrodinger"