Vă propun să uităm pe câteva clipe de evenimente şi să vorbim despre vorbe – despre originea şi sensul lor, despre întrebuinţarea lor corectă sau mai puţin corectă. 

Dicționarele definesc bovarismul ca pe o tendință a unor persoane (nemulțumite de realitatea propriei lor condiții) de a-și făuri o personalitate fictivă, corespunzătoare aspirațiilor lor.  Sau ca pe o stare de insatisfacție și autoiluzionare a unei persoane ce se crede altfel decât este și imită felul de a se comporta al altora.

Este felul de a fi al protagonistei romanului scriitorului francez Gustav Flaubert ”Madame Bovary”.  Emma Bovary suferă din cauza imposibilității de a-și îndeplini visurile la o viață mondenă strălucită, plină de patimi romantice.  În locul mondenităților i-a revenit monotonia vieții de soție a unui medic de provincie. Atmosfera apăsătoare a târgului o sufocă pe Emma, dar toate tentativele ei de a-și crea propria lume captivantă și romantică sunt condamnate la eșec.  Soțul anost nu corespunde exigențelor ei, iar amanții ei aparent romantici și atractivi sunt în realitate egocentrici și crunți.  

La apariție, romanul a stârnit discuții în care s-a şi produs formularea acestui termen – bovarism. Flaubert credea că oamenii se vor recunoaște pe ei înșiși în personaje și își vor  înțelege greșelile. Dar mulți cititori au ales să  experimenteze adulterul, urmând exemplul protagonistei. Bovarismul a devenit un fenomen mainstream, iar lui Flaubert i s-a intentat un proces judiciar cu acuzația  de ultragiere a bunelor moravuri. A fost achitat pentru că avea relații în înalta societate,  și mai avea şi un avocat mai abil decât al lui Baudelaire care a fost condamnat cu aceeași acuzație în același an pentru volumul ”Florile răului”.

Termenul a fost lansat de filozoful francez Jules de Gaultier, care a și elaborat teoria bovarismului, a aspirației oamenilor de a fi altceva decât sunt în realitate și de a se minți pe ei înșiși. În anul 1902 el a publicat cartea ”Bovarismul, eseu despre forța imaginației”.

Din limbajul criticii literare termenul a pătruns în lexicul de specialitate al psihiatrilor. În psihiatrie bovarismul desemnează o stare clinică. Se caracterizează prin pierderea capacității de a trasa un hotar cert între realitate și fantezie, când faptele din lumea reală sunt înlocuite de altele, imaginare.