Să uităm pe câteva clipe de evenimente şi să vorbim despre vorbe – despre originea şi sensul lor, despre întrebuinţarea lor corectă sau mai puţin corectă.

Bunăoară, despre productivitatea metaforică a unui cuvânt emblematic pentru poporul nostru mioritic, şi anume, cuvântul ”oaie”.

Păstoritul oilor fiind o activitate ancestrală pe plaiurile noastre este firesc ca referinţele la blândul animal să figureze în multe expresii idiomatice populare chiar şi acum când oaia este pe punctul de a deveni mai degrabă exponat de muzeu decât să rămână personaj economic în sectorul zootehnic al agriculturii.

De exemplu, e destul de populară expresia ”a o face de oaie” care înseamnă a proceda neîndemânatic, a face o mare prostie, a face o gafă. Prea e de oaie se spune despre vorbe sau acţiuni cu totul nepotrivite, lipsite de tact, de măsură.
În aceeași serie se înscrie și expresia ”A fi deştept ca oaia” care indică ironic capacitățile intelectuale firave, comparabile cu ale ovinelor. Mai simplu spus, omul deștept ca oaia este naiv sau chiar prost de-a binelea. Într-o altă formă, această metaforă figurează la începutul poeziei „Ai noştri tineri” a lui Mihail Eminescu: „Ai noştri tineri la Paris învaţă / La gât cravatei cum se leagă nodul, / Şi-apoi ni vin de fericesc norodul / Cu chipul lor isteţ, de oaie creaţă.”

Pe de altă parte, istețimea ovinelor este compensată în proverbe de blândețea lor care poate fi avantajoasă, deoarece ”Mielul blând suge de la două oi”. Adică, omul care nu prea se avântă în contradicții, poate trage foloase de la ambele părți beligerante.

Cât privește contradicțiile și părțile beligerante, în vreo câteva expresii alături de oaie figurează inamicul ei natural și istoric, lupul. Bunăoară, ”A fi un lup în blană de oaie”, înseamnă ”a recurge la viclenie pentru a-ţi atinge scopul”. Expresia vine din literatură, mai precis, din fabula lui Esop așa se și numește - ”Lupul în blană de oaie” - și este despre un lup flămând care le trage pe sfoară pe oi îmbrăcându-se în blana unei oi jupuite, le scoate din turmă și își potolește foamea. Expresia denumeşte metaforic un om şiret sau prefăcut, dar și situațiile în care aparențele înșală.

O expresie din aceeași familie este ”A pune lupul paznic la oi” care înseamnă ”a lăsa pe cineva sau ceva în grija celui ce-i poate face rău”.

În altă ordine de idei, expresia ”A se ţine de cineva ca scaiul de oaie” înseamnă „a nu lăsa pe cineva în pace, a urmări (pe cineva) pretutindeni”. Ea există și în forma mai simplă ”a se ține scai de cineva”, dar faptul că lâna deasă și deseori încâlcită a oii este mediul cel mai propice pentru atașarea strânsă a scaiului, forma completă sună parcă mai sugestiv.

La fel, este sugestivă spusa ”A umbla să iei sau să scoţi două piei de pe o oaie”, cu sensul de „a urmări un câştig exagerat”.

Oaie neagră e numit omul care se distinge de ceilalți membri ai unei colectivități printr-o conduită rea, iar oaie rătăcită - persoana care se detașează de conduita și comportamentul general-acceptat de un grup de oameni.
Mai sunt și alte expresii interesante cu oaia protagonistă, dar