Să uităm pe câteva clipe de evenimente şi să vorbim despre vorbe – despre originea şi sensul lor, despre întrebuinţarea lor corectă sau mai puţin corectă.

Bunăoară, despre câteva expresii axate pe verbul "a ţine".

Una dintre acestea e "a-l ţine cureaua" pe cineva să facă ceva cu sensul de a avea  curaj,  a cuteza. Iar expresia "cât îl ține cureaua (sau îl țin curelele) (pe cineva) înseamnă "cât poate, cât îi stă în puteri". În opoziție cu acesta, "A strânge cureaua" înseamnă a răbda de foame, a fi obligat să-și restrângă mult cheltuielile de trai. Deci, cureaua simbolizează capacitatea omului de a asimila alimente și,  probabil, de a rezista la efort.

O expresie mai nouă și dintr-o zonă mai specifică a societății  bazată pe verbul "a ține" este "a ține de șase". Este sinonimă cu "a sta de pază" sau "a sta de veghe" și este utilizată cu acest sens în multe limbi.   

În limba română ea face parte din registrul argotic, din limbajul lumii interlope și are sensul de a sta la pândă pentru a preveni apariția inopinată a unei persoane nedorite.

Dar conform unor surse, expresia "a ține de șase" nu are nicio legătură cu infractorii. Cel puțin la originile sale. Formularea este de dată relativ recentă și a fost folosită pentru prima dată în timpul Primului Război Mondial. În acest război aviația a debutat ca mijloc de luptă. Primul Război Mondial  a fost primul conflict major care a implicat utilizarea pe scară largă a aeronavelor. Anume în timpul luptelor aeriene a luat naștere expresia ”a ține de șase”. 

Istoricii relatează că sistemul de navigaţie rudimentar din acea vreme i-a determinat  pe piloţi să folosească, pentru orientare şi comunicare simplă, cadranul unui ceas. Astfel, 12 era codul pentru în faţă, 3 pentru dreapta, 9 pentru stânga şi, evident, 6 pentru partea din spate. Se pare că spatele avionului era cel mai vulnerabil loc,   întrucât pilotul nu avea vizibilitate și acolo.

Astfel, piloții aceluiași echipaj se acopereau unul pe altul și țineau de șase. În limba engleză expresia „a ține de șase” se traduce prin "watch your six".

Expresia a intrat în argoul aviatorilor de pretutindeni anume în limba engleză și apoi  s-a răspândit rapid în toate limbile,  definind statul de veghe, fie că e vorba de  protejarea unui camarad în luptă, fie că are ca scop ţinerea oamenilor legii departe de  răufăcători.

Ce-i drept,  în același argou cuvântul "şase" are semnificația de atenționare de pericol și se pare că o are înainte de intrarea în război a aviației, dar etimologii nu au găsit itinerarul acestui sens al numeralului.

O altă utilizare a verbului "a ţine" ţine de… limbajul sportiv.  Aţi observat probabil că am folosit de această dată verbul "a ţine" cu unul dintre sensurile lui secundare – "a se referi la ceva, a fi în legătură cu ceva, a face parte din ceva".

Un coleg într-ale vorbitului despre vorbe a remarcat că în ultimii vreo opt ani în lexicul comentatorilor de fotbal s-a infiltrat o expresie cam bizară din punctul de vedere al gramaticii şi logicii. Este vorba de expresia "a ţine de minge" preferată în mod inexplicabil expresiei mai fireşti şi mai româneşti "a ţine mingea".  E vorba de păstrarea posesiei asupra balonului de către un jucător şi o echipă şi parcă e clar că despre asta vorbeşte omul când spune că Messi ţine mingea sau că FC Barcelona ţine mingea în jumătatea de teren a adversarului, de exemplu.

De ce se optează pentru o formulare mai sucită, e greu de spus. Poate doar pentru că nebănuite sunt sursele şi regulile jargonului sportiv.