Să uităm pe câteva clipe de evenimente şi să vorbim despre vorbe – despre originea şi sensul lor, despre întrebuinţarea lor corectă sau mai puţin corectă.

Bunăoară despre un vechi dicton latin tradus și adaptat în mai multe limbi ale lumii, inclusiv în română. Este vorba de afirmația  ”Faber est suae quisque fortunae”, adică, . fiecare este făuritorul propriului său destin.

Adagiul e preluat din opera istoricului roman Salustiu care a trăit în secolul I înainte de Hristos. Ea se conţine într-una dintre scrisorile adresate de Salustiu lui Cezar şi îi este atribuită politicianului și poetului Appius Claudius Caecus, care a trăit în secolele IV-III înainte de Hristos şi e considerat unul dintre fondatorii literaturii şi jurisprudenţei romane.  Fraza ”Fiecare este făuritorul destinului său” este din celebrul discurs contra grecului Cineas, solul regelui Pyrrus I al Epirului,  în care declară că Roma nu va fi niciodată înfrântă. Această alocuțiune este primul discurs politic atestat în limba latină. 

Semnificaţia este simplă: fiecare e responsabil de propria-i soartă.  Noi ne creăm viaţa, declanşăm şansa pentru gândurile şi acţiunile noastre. Altfel spus, viețile noastre nu sunt guvernate de noroc, de șansă, ci de ceea ce facem noi înșine. Trebuie să muncim din greu pentru a ne crea viața pe care vrem să o avem.

Cam în aceeaşi perioadă, comediograful Plaut preciza că doar omul înţelept este capabil să-şi făurească fericirea.

Reluând tema istoricului latin, poetul-satiric francez Mathurin Regnier din secolul al XVI-lea, unul dintre fondatorii satirei franceze, care s-a străduit să valorifice literatura antică, a formulat în una din satirele sale aceeaşi idee într-o expresie devenită proverb: „Chacun est artisan de sa bonne fortune".

Ideea figurează şi în opera marelui William Shakespeare, într-o formă întrucâtva modificată: oamenii sunt stăpânii destinului lor.

Un conţinut apropiat, dar formulat în termeni mai casnici, găsim în zicala noastră:  „Cum îţi vei aşterne, aşa vei dormi” tălmăcită într-un dicționar astfel: după cum știi să-ți orânduiești viața așa vei trăi. Aceasta există în formă aproape identică în limba franceză:  comme on fait son lit on se couche cu explicația că omul trebuie să-și asume consecințele faptelor sale. La fel și în engleză: as you make your bed so you must lie on it. Traducerea e aproape literală și  în limba rusă: как постелешь, так и поспишь.

Și fiind un popor rural și agricol, firește că am exprimat aceeași idee și în termeni agronomici:  ce vei semăna aceea vei culege sau vei strânge sau vei secera. Ce-i drept, și alte popoare au tradiții agricole milenare, pentru că și francezii afirmă același lucru: On ne recolte que ce que l”on seme, la fel ca și rușii care zic: что посеешь, то и пожнешь.  

Și dacă tot veni vorba de limba rusă, o variantă a maximei lui Appius despre crearea  destinului  este: „Fiecare este făuritorul propriei fericiri”, populară mai ales în limba rusă „Каждый человек — кузнец своего счастья”, adică fiecare este fierarul propriei fericiri, maximă parafrazată astfel de  satiricul Mihail Jvaneţki: fiecare este fierarul propriei fericiri şi nicovala fericirii altuia.