Să uităm pe câteva clipe de evenimente şi să vorbim despre vorbe – despre originea şi sensul lor, despre întrebuinţarea lor corectă sau mai puţin corectă.

Bunăoară, despre expresiile care indică caracterul plenar, total al unui proces sau al unei enumerări.

În limba latină, de exemplu, una dintre cele mai celebre expresii de acest fel este un citat din satirele poetului roman Horaţiu: "Ab ovo usque ad mala" care în traducere înseamnă "De la ou până la mere".  Expresiile româneşti echivalente sunt mai simple şi mai clare: de la început până la sfârşit, de la un capăt la altul, de la A la Z sau de la alfa la omega, acestea din urmă fiind prima şi ultima literă din alfabetul grecesc.  

Dar ce treabă au ouăle şi merele cu ideea de totalitate sau integralitate? Ouăle şi merele simbolizează începutul şi sfârşitul, deoarece la romanii antici prânzul începea cu ouăle şi se termina, la desert, cu merele. 

În satira a treia a lui  Horaţiu această îmbinare de cuvinte este utilizată la propriu. Descriindu-l pe poetul şi cântăreţul Tigelius, originar din Sardinia şi prieten al lui Cezar, Horaţiu scrie că acesta are o meteahnă pe care o au toţi cântăreţii– în timpul unor petreceri între prieteni, oricât erau rugaţi să cânte, nu cântau; în schimb când nu erau rugaţi, cântarea lor nu avea capăt. Aşa era şi Tigelius – chiar dacă îl implora însuşi Cezar, nu cânta, dar când se apuca să cânte din capul lui, cânta de la ouă şi până la mere. Adică, atâta timp cât dura prânzul, nu-i tăcea gura.

Horațiu a fost unul dintre cei mai importanți poeți romani din "perioada de aur" a literaturii romane sau "epoca augustană", cuprinsă între 43 î.Hr. și 14 d. Hr. Această expresie este una din foarte numeroase citate din opera lui devenite un fel de proverbe şi zicale internaţionale păstrate în uz chiar şi în zilele noastre.    

Astfel, expresia "Ab ovo" la fel moştenită din opera lui Horaţiu, dar nu este, cum ar putea părea, o variantă prescurtată a expresiei "Ab ovo usque ad mala", ci o  este o expresie separată care apare în epistola horaţiană "Arta poetică" și care poate fi tradusă ca "De la ou", adică "de la naștere", "de la început".  În citatul din care provine expresia poetul latin îl laudă pe Homer că în "Iliada" a început povestea războiului Troiei de la mânia lui Ahile și nu ab ovo, adică de la nașterea frumoasei Elena, care conform legendei, s-a născut din oul Ledei făcut după relaţia cu Zeus.

Horațiu a întâlnit expresia în graiul poporului, care atunci când voia să spună "să începem cu începutul", sau cum zicem noi în zilele noastre "s-o luăm de la A", foloseau expresia "ab ovo".

Un alt echivalent popular al acestei expresii este ”a începe de la Adam și Eva”. 

Chiar în versul următor Horaţiu mai lansează o expresie care a făcut carieră de-a lungul veacurilor: el scrie că Homer în Iliada îşi aruncă cititorul "in medias res", adică în mijlocul subiectului. In medias res e folosită de atunci cu sensul  "direct în subiect", "în plină acțiune". Putem spune, de pildă, că am sosit la o discuție sau o acțiune "in medias res", adică fără introduceri şi aşteptări.