Vă propun să uităm pe câteva clipe de evenimente şi să vorbim despre vorbe – despre originea şi sensul lor, despre întrebuinţarea lor corectă sau mai puţin corectă.

Bunăoară, de spre ce se face şi ce se poartă în cadrul ceremoniilor nupţiale. Am vorbit ceva mai înainte despre insistenţa cu care la noi se spune că oamenii joacă nunta în locul expresiei corecte fac nunta.

Dar avem în arsenalul calchierilor orbeşti din limba rusă şi alte elemente ale oficierii căsătoriei. Bunăoară, citim într-o publicaţie electronică mai mult sau mai puţin mondenă că "La doar câteva săptămâni după ce a îmbrăcat inelul de logodnă", o vedetă de la noi a apărut fără inel pe deget într-o poză de pe reţelele de socializare". În altă parte citim o relatare emotivă despre un mire care "după ce a îmbrăcat inelul pe degetul miresei, a îngenuncheat". Şi, din păcate, multe alte exemple de acest gen cu îmbrăcatul inelului de parcă acesta ar o fustă sau un palton. În timp ce expresia românească este simplă şi la îndemâna oricui: a pus inelul pe deget.  Sursa bizareriei lingvistice este expresia rusească надеть кольцо.  Numai că pentru a îmbrăca ruşii preferă verbul одеть şi, de altfel, în mediul ruşilor ştiutori de carte se polemizează adesea despre confuziile care apar la utilizarea celor 2 verbe – nadet şi odet. Nadet se traduce de cele mai multe ori cu a pune, or, la noi se calchiază pe rupte îmbrăcatul – vorbitorii aproximativi îmbracă cercei, mărgele, ceasuri de mână, mănuși, ochelari, căști de radio, cătușe, în timp ce toate acestea în limba română se pun.

Unii izbutesc chiar să îmbrace pantofi și ghete în loc să și-i sau să și le încalțe.    

Alte elemente alogene ale nunţii moldoveneşti sunt fataua şi tamadaua, care, din fericire, se întâlnesc doar prin textele publicitare, autorii mesajelor din presa scrisă, electronică şi digitală s-au obişnuit deja să spună "vălul sau voalul miresei" şi "moderatorul nunţii".  Cuvântul "fata" a ajuns în limba rusă din sanscrită prin intermediul arabei şi turcei, iar "tamada" a venit din georgiană, în care înseamnă “maestru de toasturi”.   Cu timpul nunţile cu maestru de toasturi s-au răspândit prin toată Uniunea Sovietică, ruşii preluând şi difuzând termenul "tamada".  La noi nunţile cu moderator sunt un fenomen în care modernitatea a învins tradiţia, iar moderatprul mai este numit şi maestru de ceremonii sau, prescurtat din engleză, MC.      

La fel a fost preluat de la nunta rusească obiceiul de a striga "Amar" ca un îndemn să se sărute mirii.  E puţin probabil ca nuntaşii moldoveni să renunţe la acest obicei cu care, pe de o parte, s-au obişnuit, şi care, pe de altă parte, e atât de spectaculos şi paradoxal de dulce.