Vă propun să uităm pe câteva clipe de evenimente şi să vorbim despre vorbe – despre originea şi sensul lor, despre întrebuinţarea lor corectă sau mai puţin corectă.

Bunăoară, despre o expresie populară pe cât de poetică și plastică, pe atât de enigmatică.  Deși s-ar părea că nu prea are nimic enigmatic șăgalnica îmbinare de cuvinte "unde-a dus mutul iapa", ce figurează și în folclor, și în literatura cultă și indică un loc foarte îndepărtat, necunoscut și probabil nu prea confortabil.

Formula are mai multe variante: "Unde-a dus mutul roata", sau "unde-a dus mutul iapa și surdul roata", "unde-a dus mutul iapa, surdul roate și călugărul baba".   

Expresia "unde a înțărcat dracul copiii" semnifică aceleași coordonate ale geografiei imaginare și în aparență nu face parte din seria călătoriilor mutului, dar, de fapt, în textele populare mutul este un eufemism pentru numele tabuizat al dracului. Așa că nu mai puțin tradiționala destinație la care sunt trimiși simbolic dușmanii, "la mama dracului", este de prin aceeași regiune în care călătoresc mutul, surdul, iapa, roata.

Filologii atestă trimiterea la mama dracului la toate popoarele balcanice, iar rușii trimit și mai departe și în spațiu, și în timp: k ciortovoi babușke, adică la bunica dracului.

În materie de expediat persoanele pe care nu le agreăm spre destinații turistice demonice și mistice toate popoarele preferă locuri de reședință ale diavolului sau ale rudelor sale apropiate.

Francezii trimit  "Au diable vauvert", adică la cetatea dracului. Vauvert se numeau mai multe localități medievale care fiind îndepărtate de Paris, erau considerate cuiburile unor activități nu prea catolice, adică pe acolo dracul își găsea adăpost. Italienii indică o adresă mai simplă: A casa del diavolo, adică acasă la dracul.

Rușii indică distanțele inimaginabile referindu-se la locurile în care nici Makar nu și-a mânat vițeii. Se presupune că Makar e prototipul omului sărac și bătut de soartă, iar locul în care nici el n-a ajuns în căutarea imașului o fi fiind fundătura absolută. De altfel, rușii au și adrese mai concret diabolice: c ciortu na roga sau c ciortu na culiciki, prima fiind la coarnele dracului, iar cea de-a doua traducându-se perfect cu la dracul în praznic.  

Și în America Latină departele inimaginabil are legătură cu peripețiile necuratului; argentinienii zic "Donde el diablo perdió el poncho" adică unde și-a pierdut dracul poncho-ul.

Cu speranța că v-am furnizat niște unelte bune pentru polemicele elegante, vă zic: să ne auzim de bine!