Să uităm pe câteva clipe de evenimente şi să vorbim despre vorbe – despre originea şi sensul lor, despre întrebuinţarea lor corectă sau mai puţin corectă.

Bunăoară, despre expresia Zarurile au fost aruncate!, sau, în limba originalului, cea latină, Alea iacta est!. Sunt cuvintele pe care le-a rostit Iulius Cezar, general şi om politic roman, când a decis să treacă Rubiconul, în ziua de 10 ianuarie a anului 49 înainte de Hristos, în fruntea unei legiuni militare. La această dată a început războiul civil împotriva lui fostului său coleg de coaliţie de guvernare, Pompei, după cum consemnează istoricul latin Suetoniu, în lucrarea “Vieţile celor 12 împăraţi”.

Râulețul Rubicon care se varsă în Marea Adriatică marca, în epoca respectivă, graniţa dintre Italia şi Galia Cisalpină, adică Galia de dincoace de Munţii Alpi, o provincie a Republicii Romane, aflată pe atunci sub autoritatea proconsulului Iulius Cezar. Războiul civil al lui Iulius Cezar a fost unul dintre ultimele conflicte din republica Romană, înainte de întemeierea Imperiului Roman.

Senatul Roman i-a interzis lui Iulius Cezar să continue guvernarea Galiei şi acesta a decis să atace Roma. Pentru a apăra Roma de atacurile lui, Senatul a declarat ca fiind sacrilegiu orice trecere a Rubiconului de către forţe înarmate, legiuni sau cohorte.

Suetoniu povesteşte că Cezar, la momentul în care a ajuns la malul Rubiconului, s-a oprit o clipă, înfricoşat el însuşi de îndrăzneala sa şi de dorinţa de răzbunare. În timp ce stătea pe gânduri, avu o vedenie: o figură mare înșfăcă trâmbița unui oștean și trecu râul cântând o melodie războinică. Cezar a interpretat întâmplarea ca pe un semn divin. A exclamat: „Să urmăm calea pe care ne-o arată zeii și spre care ne împing acțiunile nedrepte ale dușmanilor noștri. Zarurile au fost aruncate”. A trecut micul râu declarat sacru de Senat. După mai multe confruntări armate care au durat vreo şase ani, Cezar și-a învins concurenții și adversarii şi a devenit Dictator perpetuus, adică dictator pe viată al Romei.

Istoricul grec Plutarh scrie că viitorul împărat a rostit cuvintele devenite celebre în limba greacă – Anerríphthô kubos – (să fie aruncate zarurile) acesta fiind un vers de-al lui Menandru, dramaturg grec apreciat de Cezar. ”Alea iacta est” este traducerea în latină făcută de Suetoniu. Traducerea a devenit mai populară ca originală – în mod tradițional, fraza e citată în limba latină.

În limbajul actual, expresia ”Zarurile au fost aruncate/Alea iacta est!” are sensul “Alegerea a fost făcută” sau ”Decizia a fost luată” şi este citată în contexte în care cel care ia o hotărâre importantă nu mai poate reveni asupra acesteia, nu se mai poate baza decât pe şansă. Același sens ca și ”Alea iacta est” îl are și expresia ”Rubiconul a fost trecut”.

Cu speranța că v-am sugerat o frază pe care merită să o pronunțați în momentele decisive ale vieții, să ne auzim de bine!