Aniversare controversată la Chişinău, azi, 27 martie. În timp ce unii sărbătoresc ziua Unirii Basarabiei cu România, pe 27 martie 1918, alţii protestează. Pe de o parte, un şir de organizaţii neguvernamentale şi partide politice i-au comemorat pe cei care au votat acum 93 de ani actul Unirii, iar pe de alta - activiştii unor mişcări moldoveniste şi pro-ruse au organizat acţiuni pe care le-au numit în memoria victimelor regimului român de ocupaţie.

Câteva zeci de membri ai organizaţia Pro-Rusia şi activista Maia Laguta au participat la prânz, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, la o acţiune de protest faţă de actul Unirii din 1918. Iar ceva mai devreme, membrii Partidului "Patrioţii Moldovei" au organizat un flash-mob în faţa monumentului lui Ştefan cel Mare.

În acelaşi timp, un şir de organizaţii nonguvernamentale şi partide extraparlamentare au organizat un marş în memoria membrilor Sfatului Ţării, care au votat acum 93 de ani Unirea cu România, după ce în dimineaţa zilei au depus flori la mormintele acestora.

Cei care au venit la cimitir, au adus cu ei flori, drapele ale Republicii Moldova şi României, sarmale şi vin. Au mers pe la mormintele fiecăruia dintre cei care au votat Unirea. Câţiva tineri din România au spus că au venit la Chişinău special pentru a marca această zi împreună cu tinerii din de aici.

"Naţionalismul este printre cele mai sfinte sentimente care sunt date unui om să trăiască. Noi am venit tocmai mânaţi de acest sentiment şi vom veni de fiecare dată, atâta timp cât ne va mai curge sânge în vene", susţine Alexandru Costache.

Tot astăzi, aripa tânără a Partidului Liberal a anunţat că va deschide un fond pentru a instala pietre comemorative la mormintele celor care au semnat actul. "Ne propunem ca cel puţin tânăra generaţie să fie informată despre adevăraţii noştri eroi", a spus vicepreşedinte OTPL, Ion Bargan.

Între timp, câţiva membri ai Partidului Patrioţii Moldovei au organizat un flash-mob în faţa monumentului lui Ştefan cel Mare. Ei au spus că acum 93 de ani, Basarabia a fost asuprită de statul român şi că alipirea nu a fost una benevolă. "În 1918, la 27 martie, Moldova a fost cotropită de România Regală", susţine preşedintele "Patrioţii Moldovei", Mihail Garguz.

Pe 27 martie 1918, Sfatul Ţării a decis, cu majoritatea voturilor exprimate, semnarea Actului de Unire a Basarabiei cu România. Pentru unire au votat 86 de membri din cei 135 de deputaţi prezenţi la şedinţa Sfatului Ţării. Actul de Unire fost semnat de preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ, vicepreşedintele Pantelimon Halippa şi secretarul Ion Buzdugan.