Semnarea acordului cu Tiraspolul privind relansarea circulaţiei marfarelor este mai curând un gest politic. Asta pentru că autorităţile de la Chişinău s-au grăbit să uite că regiunea separatistă a furat patrimoniul statului ÎS "Calea Ferată din Moldova" pentru a-şi crea o  întreprindere proprie, al cărui statut nu este deocamdată, legalizat. Despre acest lucru, dar şi despre alte problemele ale ÎS "Căile Ferate din Moldova", scrie "Timpul" cu referire la publicaţia "Ekonomiceskoe Obozrenie".

"Este salutabilă intenţia de a relua circulaţia trenurilor prin regiunea transnistreană. Cu toate acestea, apar câteva semne de întrebare. Aşa-zisa întreprindere de stat Calea Ferată din Transnistria (CFT) a fost creată în urma preluării forţate a proprietăţii Căii Ferate din Moldova, în valoare totală de 650-700 de milioane de lei. Acum apare întrebarea firească dacă Moldova recunoaşte dreptul republicii separatiste asupra proprietăţii sustrase şi statutul internaţional al CFT", se întreabă autorii articolului.

Totodată, sursa citată afirmă că prin semnarea noului acord dintre Chişinău şi Tiraspol se înţelege că angajaţii CFT vor transporta încărcături spre agenţii economici din Transnistria, însă responsabilitatea pentru calitatea mărfii o va purta, ca înainte, Moldova.

De asemenea, în articol se spune că trenul Chişinău - Odesa este o cursă care prinde bine mai mult Transnistriei. Asta pentru că pasagerii din Tighina şi Tiraspol călătoresc cel mai mult spre Odesa, iar în rezultat, CFM iroseşte resurse financiare pentru o cursă în favoarea Transnistriei. 

Potrivit unor estimări, după legalizarea CFT, ÎS "Căile Ferate din Moldova" va înregistra anual pierderi de 100-150 de milioane de lei. La sfârşitul lunii martie, premierul Vlad Filat şi liderul transnistrean, Evgheni Şevciuk, s-au înţeles ca transportul feroviar prin regiunea transnistreană să fie reluat. Potrivit documentului semnat de cei doi, controlul vamal va fi unul mixt, cu participarea ambelor părţi, la staţiile feroviare Bender – 2 şi Rîbniţa.