În timp ce parlamentarii din România fac tot posibilul să îşi întărească imunitatea de deputat, cei din Moldova vor să scape de acest privilegiu. Experţii atenţionează, însă, că aleşii poporului nu trebuie să se arunce dintr-o extremă în alta, iar soluţia optimă ar fi un grad de imovabilitate mediu. Subiectul a fost discutat în cadrul emisiunii Fabrika.

“În R. Moldova deputaţii nu au nevoie de imunitate în sensul pe care îl înţelegem acum, juridic, dar a fost o perioadă când deputaţii din opoziţie aveau nevoie de ea. Dacă această iniţiativă va trece, va fi un lucru foarte pozitiv. În România încearcă să voteze un proiect care spune că parlamentarii nu sunt funcţionari publici, ci doar în slujba statului. Ei încearcă să iasă de sub anumite dosare. În România încearcă să îşi întărească imunitatea, în Moldova, să o anuleze”, a menţionat jurnalistul Victor Nichituş.

Şi avocatul Teodor Cârnaţ face referire la exemplul ţării vecine. “Imunitatea are două componente, inviolabilitatea şi iresponsabilitatea juridică. În România a existat şi există acest lucru şi vor să îl consolideze. Ce vor să facă acum deputaţii noştri e un lucru bun, deoarece e ceea ce vrea să facă şi UE, să asigure transparenţa activităţii Legislativului, să se abolească această imunitate a deputaţilor”, a precizat avocatul.

Pe de altă parte, jurnalistul Sergiu Afanasiu atenţionează despre riscurile pe care le comportă abolirea totală a imunităţii deputaţilor: “Nu trebuie să reducem la zero imunitatea, în ceea ce priveşte atribuţiile funcţionale. Avem foarte multe riscuri, inclusiv utilizarea unor mecanisme pentru a intimida opoziţia sau construirea unor norme pentru majoritatea parlamentară, de a veni în Parlament şi a se îmbogăţi”.

Şi directorul CREDO, Sergiu Ostaf, este de părere că privilegiile aleşilor poporului ar trebui să fie abolite doar parţial: “În ţările cu democraţii avansate, acolo unde există instituţii puternice, cu rol de examinare a unor încălcări, imunitatea este redusă practic la zero. În special în ţările de tranziţie, recomandarea pe care o găsim şi în documentele Comisiei de la Veneţia este să se permită imunitatea”, subliniază Ostaf.

“Legea actuală din perspectiva  tragerii la răspundere prevede o imunitate totală. Orice urmărire sub acest aspect este imposibilă. Întreaga societate înţelege că această situaţie nu mai poate fi tolerată, înţeleg şi actorii politici şi există voinţa politică pentru a schimba situaţia. Putem căuta soluţiile în experienţa ţărilor europene”, conchide directorul CREDO.

Publika.md menţionează că marţi, Camera Deputaţilor din România a adoptat un proiect de lege prin care preşedintele şi parlamentarii sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici prevăzută în Codul Penal. Iar azi, Guvernul de la Chişinău a avizat proiectul de lege privind modificarea Constituţiei, care prevede excluderea imunităţii parlamentare. Iniţiativa de abolire a imunităţii este o recomandare a Uniunii Europene pentru creşterea transparenţei actului Legislativ.