O echipă de cercetători din Japonia a anunțat că a reușit să utilizeze tehnologia CRISPR de modificare genetică pentru a schimba culoarea unei specii de zorele, o cunoscută floare de grădină, informează UPI.

Zoreaua japoneză este una dintre cele două plante pe care se efectuează studii în cadrul National BioResource Project din Japonia, astfel oamenii de știință de la Universitatea Tsukuba au beneficiat de un volum semnificativ de date genomice cu care a putut lucra, scrie agerpres.ro.

Echipa de la Tsukuba a reușit să identifice o genă, dihidroflavonol 4-reductază-B, responsabilă de producția procesului de sinteză a antocianinei, o enzimă ce determină culoarea tulpinilor, frunzelor și florilor de zorea.

Tehnologia CRISPR le permite cercetătorilor să injecteze în mod direct într-un organism material genetic conceput pentru a identifica și rescrie porțiuni specifice ale codului ADN.

Deoarece dihidroflavonol 4-reductaza-B este situată între două gene similare, DFR-A și DRF-C, a fost nevoie ca tehnologia utilizată să fie foarte precisă.

Prin intermediul CRISPR, enzima Cas9 este programată să pătrundă în ADN-ul vizat și să șteargă codul sau să îmbine noul cod.

Cercetătorii au folosit bacterii din genul Rhizobium pentru a introduce componentele CRISPR în embrionii de zorele. Ca urmare, a fost perturbată activitatea genei DFR-B și a fost dezactivată enzime în 75% dintre plante, ceea ce a dus la absența pigmentului

Tehnologia utilizată a transformat zorelele mov în albe.

''Povestea zorelei japoneze a început în secolul al VIII-lea e.n., cu introducerea plantelor sălbatice cu flori albastre în Japonia din China'', notează cercetătorii într-un comunicat. ''În 1631, prima floare de zorea japoneză albă a fost pictată în Japonia'', au subliniat ei.

Așadar, un proces care i-a luat naturii 850 de ani a fost înlocuit cu o tehnică ce a necesitat mai puțin de un an.

Analiza a demonstrat că genele vecine, DFR-A și DFR-C, nu au fost afectate de tehnologia de editare genetică.

Oamenii de știință au notat succesul înregistrat într-o lucrare publicată în această săptămână în jurnalul ''Scientific Reports''.

Descoperirea lor subliniază puterea tehnologiei CRISPR, care a deschis noi orizonturi în medicina genetică, datorită capacității sale de a modifica genele în mod rapid și eficient.

Recent, gene defectuoase ale unor embrioni umani, purtătoare ale unei maladii cardiace ereditare, au fost modificate pentru prima oară grație acestei tehnici revoluționare de editare genetică, reușita fiind publicată în revista Nature. Este însă vorba de o descoperire care implică și numeroase probleme etice, având în vedere că această tehnică poate fi folosită la producerea de așa-numiți "designer babies" — copii programați genetic.

CRISPR funcționează asemenea unor "foarfece" moleculare ce permit decuparea selectivă a zonelor nedorite din cadrul genomului și înlocuirea acestora cu noi fragmente de ADN.