DESCOPERIRE prețioasă în satul Cărbuna, Ialoveni. Ce au găsit arheologii
Embed:
Descoperiri arheologice preţioase în satul Cărbuna, din Ialoveni. Cea mai importantă este un fragment dintr-un plug utilizat în secolul patru.
"Evident, plugul propriu zis, care era din lemn, nu s-a păstrat. E o dovadă clară că se practica agricultura cu aratru de tip roman. E păstrată aproape întreagă. Unii specialişti le consideră chiar că ar fi importuri romane, noi încă înclinăm să credem că erau de producţie locală", a spus directorul Agenţiei Naţionale Arheologice, Vlad Vornic.
Din lipsă de bani, săpăturile arheologice în acest sit au început după aproape 60 de ani de când au fost găsite primele cioburi. Așezarea, care este una din epoca romană târzie, se întinde pe un kilometru, iar specialiştii speră că vor găsi aici alte locuinţe, ateliere meşteşugăreşti, dar şi o necropolă.
"Iată avem un ciob de vas lucrat cu mâna. Forma cioburilor lucrate cu mâna ar putea să ne dea indicii despre provenienţa populaţiei din această aşezare", a spus cercetătorul de la Institutul Patrimoniului Cultural, Alexandru Levinschi.
Săpăturile au mai scos la iveală şi un cuptor, unde acum 1700 de ani erau arse oalele de lut.
"Grătarul, din păcate, lipseşte cu desăvârşire. Probabil, că a fost uzat şi a fost spart special şi dus în altă parte. Aici avem camera de ars oale şi o porţiune din groapa de aprovizionare cu combustibil", a spus cercetătorul Institutului Patrimoniului Cultural, Larisa Ciobanu.
În situl de la Cărbuna au mai fost descoperite pietre de ascuţit, piese de lut ale războaielor pentru ţesut, o cataramă din bronz, dar şi o mărgea confecţionată din sticlă.
"Se purtau la gât, de obicei, mai rar ca brăţară la mână. În aşezări se găsesc numai câte una. Reprezintă o cutie de ascuţit ace sau cuţite. Poartă urme foarte clare de întrebuinţare pe toate părţile", a spus cercetătorul Institutului Patrimoniului Cultural, Larisa Ciobanu.
Săpăturile sunt finanțate de un moldovean stabilit de mai mulţi ani în New York.
"Evident, plugul propriu zis, care era din lemn, nu s-a păstrat. E o dovadă clară că se practica agricultura cu aratru de tip roman. E păstrată aproape întreagă. Unii specialişti le consideră chiar că ar fi importuri romane, noi încă înclinăm să credem că erau de producţie locală", a spus directorul Agenţiei Naţionale Arheologice, Vlad Vornic.
Din lipsă de bani, săpăturile arheologice în acest sit au început după aproape 60 de ani de când au fost găsite primele cioburi. Așezarea, care este una din epoca romană târzie, se întinde pe un kilometru, iar specialiştii speră că vor găsi aici alte locuinţe, ateliere meşteşugăreşti, dar şi o necropolă.
"Iată avem un ciob de vas lucrat cu mâna. Forma cioburilor lucrate cu mâna ar putea să ne dea indicii despre provenienţa populaţiei din această aşezare", a spus cercetătorul de la Institutul Patrimoniului Cultural, Alexandru Levinschi.
Săpăturile au mai scos la iveală şi un cuptor, unde acum 1700 de ani erau arse oalele de lut.
"Grătarul, din păcate, lipseşte cu desăvârşire. Probabil, că a fost uzat şi a fost spart special şi dus în altă parte. Aici avem camera de ars oale şi o porţiune din groapa de aprovizionare cu combustibil", a spus cercetătorul Institutului Patrimoniului Cultural, Larisa Ciobanu.
În situl de la Cărbuna au mai fost descoperite pietre de ascuţit, piese de lut ale războaielor pentru ţesut, o cataramă din bronz, dar şi o mărgea confecţionată din sticlă.
"Se purtau la gât, de obicei, mai rar ca brăţară la mână. În aşezări se găsesc numai câte una. Reprezintă o cutie de ascuţit ace sau cuţite. Poartă urme foarte clare de întrebuinţare pe toate părţile", a spus cercetătorul Institutului Patrimoniului Cultural, Larisa Ciobanu.
Săpăturile sunt finanțate de un moldovean stabilit de mai mulţi ani în New York.