Imprimantele 3D au început deja să imprime mâncare, inclusiv meniuri fără gluten și cu un control exhaustiv asupra ingredientelor, fapt pentru care își vor câștiga în curând un loc în bucătărie, între cafetieră și mașina de prăjit pâine, relatează agerpres.ro.

Această nouă tehnologie, utilizată pentru a realiza piese în sectorul industrial, proteze în domeniul medical sau diverse obiecte decorative, intră și în bucătărie, subliniază nutriționistul Alex Vidal, profesor la Universitat Oberta de Catalunya (Spania).

Potrivit acestuia, imprimantele 3D se regăsesc pentru moment la mari restaurante. Cu acest nou instrument se pot concepe "elemente, volume și texturi".

Într-un studiu realizat în luna octombrie, firma de consultanță Gartner aprecia că în 2016 se vindeau peste 455.000 de unități de imprimante 3D, urmând ca până în 2020 să se ajungă, după calculele sale, la peste 6,7 milioane de unități.

Vidal vede avantajele acestei tehnologii în cazul alergiilor și intoleranțelor alimentare. "Când ceva anume trebuie să fie ținut sub control, ca o alergie alimentară sau o intoleranță la gluten, poate fi utilă. Poate ajuta la evitarea anumitor nutrienți", afirmă nutriționistul.

Mai multe companii s-au interesat de imprimanta 3D pentru mâncare. Dintre acestea, Natural Machines, cu sediul la Barcelona, comercializează Foodini, aparat care funcționează cu capsule și imprimă o mare varietate de feluri de mâncare, sărate sau dulci.

Compania americană 3D Systems a conceput Chefjet și Chefjet Pro și a promovat 3D Culinary Lab pentru a stimula inovarea în materie de gastronomie. Compania canadiană ORD Solutions a impulsionat RoVaPaste Hybrid Food 3D Printer.

La rândul său, compania americană Systems and Materials Research pregătește un model care să-i poată hrăni în mod sănătos pe astronauți.

Alex Vidal își exprimă regretul că, deși poate fi utilă pentru anumite grupuri de persoane, această tehnologie "nu este accesibilă tuturor", unul dintre motive fiind prețul, "care depășește în multe cazuri 1.000 de euro".

Majoritatea imprimantelor 3D pentru mâncare funcționează în mod similar unui cornet pentru ornat: se pun treptat straturile și, de obicei, se folosesc ingrediente cremoase, nu dure, cum ar fi ciocolata, crema de brânză, înghețata, marmelada, muștarul sau crema de alune.

Încă nu se poate imprima cu orice fel de ingrediente, precizează nutriționistul. Aceasta este o "provocare" pentru industrie, împreună cu introducerea gătitului, pentru că felul de mâncare trebuie să fie finalizat în cuptor, în tigaie sau în oală, adaugă Vidal.

Pentru a imprima o pizza sau o prăjitură, mașina trebuie să fie alimentată cu materia primă și să fie programată, iar realizarea felului de mâncare respectiv poate dura între cinci și 30 de minute, în funcție de rețetă și dificultate.