Constatare stranie după 15 ani. Liberal-democraţii au descoperit că modificarea în Constituție privind procedura de alegere a președintelui țării cu 61 de voturi, făcută acum 15 ani, nu a avut avizul Curții Constituționale.

Potrivit liberal-democraților, în noiembrie 1999, magistrații au avizat un proiect de lege care permitea alegerea președintelui ţării cu 51 de voturi ale deputaților.

În iulie 2000, parlamentarii au adoptat însă un alt amendament, valabil şi în prezent, potrivit căruia, şeful statului este ales cu cel puţin 61 de voturi.

Într-o sesizare depusă la Curtea Constituţională, liberal-democraţii vor să afle dacă era necesară avizarea acestui amendament și dacă deputații au încălcat sau nu procedura de adoptare a proiectului de lege.

Ieri, Curtea Constituțională a restituit o sesizare comună a PLDM și PSRM referitoare la alegerea președintelui direct de către cetățeni pe motiv că ar conține unele inexactități.

În acest context, deputatul PDM, Sergiu Sîrbu, a scris pe o reţea de socializare că Curtea Constituțională s-a expus deja în această privință.

"Decizia CC nr. 5 din 18 mai 2001! Potrivit art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie, una din atribuţiile Curţii Constituţionale o constituie exercitarea controlului constituţionalităţii legilor. Interpretarea logică a acestei dispoziţii, în colaborare cu prevederile art. 134 alin. (3) din Legea Supremă, permite să se tragă concluzia că Curtea Constituţională este abilitată să supună controlului doar legile ierarhic inferioare Constituţiei. Legile constituţionale, prin care se modifică Constituţia, nu pot fi considerate inferioare Constituţiei, deoarece ele conţin norme constituţionale, care, după intrarea lor în vigoare, devin parte componentă a Constituţiei, garantarea supremaţiei căreia intră în competenţa Curţii Constituţionale. Ori, potrivit art. 7 şi 134 din Constituţie, Constituţia este Legea Supremă a statului, iar Curtea Constituţională garantează supremaţia ei. Conform dispoziţiilor art. 135 alin. (1) lit. b) din Legea Supremă, legiuitorul constituant a abilitat Curtea Constituţională doar cu dreptul de a interpreta Constituţia. Mai mult decât atât, legiuitorul nu a stabilit modalitatea de soluţionare a iniţiativelor de revizuire a Constituţiei în cazurile în care Curtea Constituţională ar recunoaşte neconstituţionalitatea unei legi constituţionale", a notat Sîrbu.

Presa a scris că proiectul PLDM ar fi asemănător cu cel al Platformei "Demnitate și Adevăr".