În momentele de dinaintea morții, inima joacă rolul principal, susțineau, până de curând, oamenii de știință. Mai precis, încetarea bătăilor inimii duce la oprirea circulației sangvine, după care celelalte organe mor rapid din cauza lipsei oxigenului. O cercetare recentă, însă, vine să contrazică această teorie unanim acceptată, scrie realitatea.net.

Conform rezultatelor unui studiu recent, publicat în revistă Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), în ultimele clipe de viață creierul îndeplinește un rol mai important decât inima. 

Oamenii de știință au făcut un experiment pe cobai, în care au urmărit atât activitatea cardiacă, cât și activitatea cerebrală în momentele dinaintea morții rozatoarelor din cauza lipsei de oxigen. Ei au descoperit că, în acele momente, creierul transmite o furtună de semnale chimice spre inimă. 

După ce au blocat transmiterea acestor semnale de la creier spre inimă, cercetătorii au observat că șoarecii au supraviețuit un timp mai îndelungat. Dacă un proces similar se întâmplă și în cazul oamenilor, ar fi posibilă creșterea șanselor de supraviețuire ale unui pacient prin oprirea semnalelor transmise de creier spre inimă. 

"În mod natural, oamenii s-au concentrat asupra inimii, gândindu-se că, dacă salvează inima, vor salva și creierul. Trebuie oprită comunicarea chimică dintre creier și inimă pentru a putea salva inima", a declarat co-autoarea acestui studiu, Jimo Borjigin, neurolog la Școală de Medicină din cadrul Universității din Michigan.

În cazul șoarecilor, activitatea creierului și a inimii a rămas sincronizată până în momentul în care inima a intrat în stare de fibrilație ventriculară, în care camerele inferioare ale inimii nu se mai contractau corespunzător, iar inima nu mai pompează sânge. Atunci când specialiștii au blocat fluxul de substanțe chimice de la creier spre inimă, prin secționarea măduvei spinării cobăilor, animalele au intrat mult mai târziu în starea de fibrilație ventriculară, rezistând de trei ori mai mult decât șoarecii, a căror măduvă nu a fost secționată. 

Potrivit lui Borjigin, dacă oamenii de știință vor identifica o modalitate prin care să întrerupă legătura dintre inimă și creier, desigur fără a secționa coloana pacienților, atunci medicii ar dispune de mai mult timp pentru a încerca să salveze viața pacienților aflați în stop cardiac.