"Este o descoperire absolut uimitoare care sugerează că oamenii de Neanderthal erau mult mai evoluaţi decât se credea iniţial", a subliniat Chris Standish, arheolog la Universitatea britanică din Southampton. "Rezultatele noastre arată că picturile pe care le-am datat sunt, de departe, fresce rupestre cunoscute ca cele mai vechi din lume", a spus el. 

Picturile, realizate acum 64.000 de ani, adică cu mai puţin de 20.000 de ani înainte de sosirea omului modern în Europa, apoi în Africa, "trebuie să fi fost pictate de neanderthalieni", a continuat arheologul. 

Picturile erau realizate cu pigmenţi de culoare roşie şi neagră: grupuri de animale, amprente de mâini, cercuri şi alte motive geometrice ornează pereţii peşterilor spaniole din La Pasiega (nord-est), Maltravieso (în vest) şi Ardales (în sud). Aceste reprezentări denotă o inteligenţă pe care nu a fost atribuită doar omului modern, scrie Digi24.ro.

"Apariţia unei culturi materiale simbolice marchează un avans fundamental în evoluţia umnităţii", explică Dirk Hoffmann, de la Institutul german "Max Planck".

Numeroase semne indică deja că oamenii de Neanderthal nu erau brutele primitive pe care ni le-am imaginat până acum, ci că erau din contră capabili de ritualuri elaborate, ca de exemplu cum să-şi îngroape morţii.

Însă până la acest studiu internaţional, picturile rupestre reprezentau unul dintre ultimele bastioane care separau oamenii "moderni" de neanderthalieni, care au dispărut acum aproape 35.000 de ani. 

"În ultimii ani, studii au arătat că oamenii de Neanderthal au folosit intens obiecte de decor, poate chiar înainte de a construi structuri", a explicat pentru AFP Adam Van Arsdale, profesor de antropologie la Wellesley College din SUA. 

Pentru Adam Van Arsdale, care nu a participat la acest studiu, aceste descoperiri relevă de asemenea "tehnici avansate impresionantepentru datarea din peşteri", ceea ce reprezintă "o provocare pentru înţelegerea noastră a evenimentelor-cheie în evoluţia omului". 

Până în prezent, a determina perioada unei picturi rupestre fără a o distruge se făcea foarte dificil. Noua motodă încearcă să determine vârsta lor minimă "folosind uraniu care datează nivelul de carbon din pigmenţi", a explicat Dirk Hoffmann.

"După noile date, neanderthalienii şi oamenii moderni au avut o gândire simbolică asemănătoare şi se pare că era greu să-i distingi din punct de vedere cognitiv", a fost de părere Joao Zilhao, de la Institutul catalan de cercetări şi studii avansate din Barcelona, care a fost implicat în studiu.

Pentru Paul Pettitt, de la Universitatea din Durham, viitoarele studii ar putea arăta faptul că arta neanderthalienilor era prezentă în multe alte peşteri. "Neanderthalienii au creat simboluri în locuri semnificative. Arta nu este un accident de parcurs", potrivit specialistului.