O echipă de astrobiologi din cadrul Universităţii Cornell, SUA, a studiat zonele de pe Marte în care ar putea fi găsite dovezi ale existenţei vieţii.

Rezultatele cercetării au arătat că posibilitatea descoperirii acestor urme ar fi cea mai mare în punctul cunoscut sub numele de "Bazinul Argyre", o regiune geografică situată în emisfera de sud a planetei roşii, scrie descoperă.ro.

,,Structura bazinului este formată dintr-o serie de elemente de relief promiţătoare din punct de vedere astrobiologic. Printre acestea: depozite hidrotermale, gheţari şi depozite glaciare foarte vechi. Mai mult decât atât, dimensiunea impresionantă a acestei depresiuni, având un diametru de circa 1.770 km, uşurează procesul de explorare. Acestea sunt motivele pentru care Argyre este o destinaţie ideală pentru desfăşurarea unor misiuni având ca scop identificarea dovezilor existenţei vieţii pe Marte", susţine coordonatorul echipei de cercetare, Alberto Fairén.

La un moment dat, planeta roşie avea o atmosferă care o proteja de radiaţiile propagate din spaţiul cosmic. Mai mult decât atât, pe suprafaţa ei existau râuri, care ar fi putut susţine existenţa unor forme de viaţă.

Se estimează că în urmă cu 4 miliarde de ani, Marte ar fi fost lovită de un obiect cosmic. Ca urmare a acestui eveniment, s-a format Bazinul Argyre, despre care cercetătorii suţin că, în timp, a devenit o uriaşă suprafaţă lacustră, alimentată cu apă din râurile care traversau în trecut emisfera sudică a planetei.

De asemenea, experţii spun că, în urma impactului, în apropierea depresiunii a fost declanşată activitatea hidrotermală care a ajutat la declanşarea apariţiei vieţii.

Cu timpul, atmosfera planetei Marte a fost atât de afectată de vânturile solare, încât situaţia climei nu a mai făcut posibilă supravieţuirea organismelor. Prin urmare, chiar dacă experţii nu vor identifica organisme vii, ei se aşteaptă ca în zona Bazinului Argyre să descopere măcar fosilele acestora.

Deşi roverul Curiosity se află pe Marte încă din anul 2012, el nu poate fi folosit pentru a cerceta bazinul, deoarece poate contamina probele prelevate cu organisme de pe Pământ. Experţii susţin că, cel mai probabil, structura denumită după insula legendară Argyre, va putea fi explorată după cel puţin 15-20 de ani, odată cu organizarea primei misiuni umane pe planeta roşie.