În timp ce ţările dezvoltate au înţeles că deşeurile sunt minele de aur a secolului XXI, în Republica Moldova gunoiștele stau neclintite de la independenţă încoace. Nu avem niciun sat sau un oraş cu o infrastructură a deşeurilor bine pusă la punct. Experţii susţin că fiecare sat are în mediu câte cinci gunoișți ilegale, iar atunci când sunt prea multe, deşeurile îneacă la propriu locuitorii. Se întâmplă în satul Tătăreşti din raionul Străşeni, unde cea mai nouă gunoişte este expusă ca la muzeu la intrarea în sat.

"De câțiva ani, această groapă de gunoi ilegală este primul lucru care poate fi văzut la intrarea în satul Tătărești. Pe lângă faptul că mormanele de deşeuri s-au transformat într-un fel de carte de vizita a satului, la fiecare ploaie levigatul toxic ajunge în fântânile oamenilor."

"Mai în scurt e râs şi e de ruşine mare, cine intră în sat la noi toţi văd."

Mormanele de gunoi care în curând vor înghiţi drumul de acces în sat se află la doar 300 de metri de prima casă le dă mari bătăi de cap oamenilor care locuiesc în apropiere. Aceştia spun că ajung să ducă din banii proprii şi de câteva ori acelaşi gunoi care e adus de ploaie.

"În anii ploioşi vine toată mizeria la poarta mea, apoi eu toată vara am de strâns pungi, hârtie, murdărie."

Majoritatea moldovenilor percep gunoaiele doar ca o problemă vizibilă sau mirositoare, însă adevărată problemă se ascunde în ceea ce nu poate fi văzut cu ochiul. Nu în zadar în Tătăreşti, apa din fântâni conform expertizilor nu este recomandă potabilității, iar majoritatea localnicilor fie au probleme cu dantura fie ea lipseşte.

"Iaca pe aici pe mahala nu-i nicio fântână cu apă bună, cumpăr apă îmbuteliată. Apa la noi e poluată imposibil de băut de la gunoi."

"Am o fată şi nu vrea să bea apă de la fântână, doar apă cumpărată, se termină sticla şi iar cumpărăm."

Primarul satului care se află la al şaptelea mandat dă din umeri şi se pare depăşit de situaţie.

"Sunt oameni mari lasă să-şi bată capul. Cum să nu ne fie frică pentru sănătate, dar iaca noi ce putem face."

Edilul se ascunde de problemă în spatele bugetului mic, care nu i-ar permite să aplice la proiecte europene pentru a atrage fonduri, singura ce poate face e să acopere de două ori pe an gunoiul cu pământ ...

"În ajun de Paşte şi în ajun de hram noi facem lucrările de aducere în ordine a gunoiştii.", a declarat Oleg Panuş, primar Tătăreşti, Străşeni.

... şi să arate cu degetul spre alte localităţi care au aceleaşi probleme.

"Problema Bălţiului, o ştiu de la TV, problema Chişinăului cu Ţânţăreniul, Străşeni cu gunoiştea în vârful dealului.", a adăugat primarul.

Peste câteva dealuri se află un exemplu că se poate. Este în satul Sireţi şi se poate mândri cu cel mai mare număr de săteni care plătesc 35 de lei pentru evacuarea gunoiului. Acum zece ani, fostul primar s-a aventurat şi a aplicat la un grant european, însă a reuşit doar primii paşi să-i facă în construirea unei infrastructuri de gestionare a deşeurilor.

"Ne gândim să mărim tariful şi să punem la dispoziţia oamenilor posibilitatea de sortare a deşeurilor.", a declarat Leonid Boaghi, primar Sireţi, Străşeni.

Până atunci, groapa de gunoi care e în vârful dealului rămâne un real pericol pentru săteni, care locuiesc în vale, mai ales că în apropiere se află şi livezi. Primarul care a locuit în Milano şi a rămas încântat de modalitatea de gestionare a deşeurilor acolo şi spune că ar putea conserva această groapă şi să construiască una ecologică, plus să cumpere pubele pentru sortare, însă bugetul centralizat lasă pușcuța satului goală.

"Noi trăim în ţara în care statul este centralizat şi fiscal, nu avem o economie reală. Eu nu pot economisi 50% din impozite şi să-i investesc în sat. Aş putea acumula adiţional trei milioane pe care să-i investesc în drumuri, pubele şi aşa mai departe."

În Republica Moldova doar 10% din deșeurile reciclabile sunt recuperate, restul 90% sunt transportate la gunoiști. În ultimii ani, Fondul Ecologic National nu a finanțat niciun proiect privind colectarea şi sortarea deșeurilor de ambalaje, deși importatorii de ambalaje de plastic, polietilenă și carton, achită o taxă ecologică în acest scop. Între timp, agenţii economici din ţările democratice fac profituri uriaşe din deşeuri, iar în Japonia s-a inventat tehnologia de incinerare a gunoaielor fără emisii, iar gazul este îndreptat spre încălzirea bazinelor publice.