Gavriil Bănulescu-Bodoni a fost profesor de geografie la şcoala din Năsăud, a cunoscut opt limbi, a construit 200 de biserici şi a petrecut câţiva ani la închisoare. El este considerat de Biserica Rusă drept întemeietorul şcolii greceşti în Rusia.

Acestea sunt doar câteva detalii despre viaţa mitropolitului, pe care le-a povestit stareţul Mănăstirii Căpriana, Filaret.

Mai multe detalii aflaţi dintr-un interviu realizat de Publika TV.

Cum a fost viaţa lui Grigorie Bănulescu-Bodoni, până a deveni călugăr, şi prin ce s-a remarcat în acea perioadă?

"Mitropolitul Gavriil Bănulescu Bodoni este născut în 1746 în Bistriţa din Transilvania, într-o familie de credincioşi. Familia nu a putut să investească în instruirea sa. A mai avut încă câţiva fraţi, un frate Andrei şi o soră Maria. Dar avea un unchi de pe linia mamei, care era preot într-un sat de lângă Bistriţa. El reuşeşte să facă  primele clase primare, dar ulterior, datorită unchiului său reuşeşte să facă mai multă şcoală. Şi la vârsta de 16 ani el pleacă în Bulgaria la studii. Dar nu-i place procesul de instruire de acolo. Şi deja la vârsta de 21 de ani pleacă la Kiev, unde învaţă la academia de Kiev.

Se întoarce la Năsăud unde devine profesor de geografie, de care era pasionat, iar ulterior a făcut studii în Grecia. Apoi devine apropiat cu mitropolitul Gavriil Calimachi, care era Mitropolitul Moldovei şi a Valahiei. Acesta  îl ajută să plece în Grecia pentru a studia limba greacă veche. Mitropolitul cunoştea opt limbi străine şi Mitropolitul Gavriil Calimachi l-a ajutat şi mai mult să cunoască limba greacă veche. Aşa că îl trimite la Constantinopol, unde este călugărit, după care pleacă pe insula Patmos din Grecia unde învaţă trei ani limba greacă.

Se întoarce apoi la Iaşi , unde este hirotonit ierodiacon în data de 31 august şi la 1 septembrie, în 1781, este hirotonit ieromonah şi numit predicator la catedrala mitropolitană de la Iaşi."

Ce moştenire duhovnicească a lăsat Mitropolitul bisericii creştin ortodoxe din Rusia şi Grecia?

"El este considerat de biserica rusă ca întemeietorul şcolii greceşti în Rusia. În memoria lor au rămas şcolile pe care le-a dezvoltat, fiindcă aceasta este o bogăţie enormă. Căci este o posibilitate să înveţi. Şi nu doar să treci prin şcoală dar să obţii şi capacităţi în urma şcolilor.

Gavriil Bănulescu Bodoni a pus un accent foarte mare pe acest lucru, şi a făcut totul ca acei care îi erau subalterni şi studenţi să cunoască cât mai multe despre Dumnezeu. Şi cei din Grecia şi Rusia când rostesc numele mitropolitului Gavriil îşi aduc aminte foarte bine despre aceasta, cât de important şi cât de învăţat a fost acest ierarh."

Din ce cauză Mitropolitul Bănulescu-Bodoni a fost persecutat şi arestat?

"În 12 iunie 1792 este arestat la ordinul domnitorului fanariot Alexandru Moruzi de 100 de soldaţi şi este dus la Constantinopol. Este ţinut jumătate de an în închisoare obligându-l să se lepede de ierarhia rusă. El a fost hierotonit episcop de ierahia rusă, înţelegându-se în teritoriu cu puterile otomane şi ruse. Şi odată ce ruşii stăpâneau Moldova şi Valahia au pus, bineînţeles, episcopul lor. Mitropolitul nu cedează  presiunii şi dovedeşte că nu are nimic împotriva confraţilor săi ortodocşi de la Constantinopol.

După jumătate de an este eliberat iar patriarhul Constantinopolului îl decorează cu distincţii bisericeşti şi revine în Rusia. În 1793 este numit Mitropolit de Ekaterinoslav şi mai târziu Novorosiisk. Se află aici până în anul 1799,  când este numit Mitropolit al Kievului şi al Galiţiei.

Era cea mai prestigioasă catedră din Biserca Rusă după Petersburg. Aici se află până în 1803, după care vine la Odessa. Aici stă un an, şi ia parte la aşezarea arhitecturală a oraşului, la întreţinerea Mănăstirii "Adormirea Maicii Domnului" din Odessa, unde astăzi acolo este seminar teologic."

În ce împrejurări a ajuns în Basarabia şi ce îi datorează creştinii-ortodocşi din acest spaţiu?

"La Chişinău a făcut foarte multe. În primul rând, din 1812 până în 1821 a ridicat 200 de biserici, din temelii. Şi chiar a luat parte la ridicarea acestor biserici. Este un timp record. Până în 1813 a deschis tipografia bisericească la Chişinău, care tipărea multe cărţi. Şi din Moldova şi din Valaha veneau şi luaz cărţi de la Chişinău. Nu aveau acolo cărţi de aşa calitate şi nici tipografiile de acolo nu funcţionau aşa de eficient.

Toate cărţile tipărite de Mitropolit au fost în limba română. În 1814 deschide la Chişinău seminarul teologic care obligă pe toţi preoţii să facă carte. După doi ani de la deschiderea seminarului el cere deja ca toată lumea să facă şcoală.

Pe lângă seminar el mai deschide un liceu de cinci clase, care este echivalentul a 12 clase din prezent. Relevant este faptul că instruirea se face gratuit, ceea ce era deosebit, pentru că în acea perioadă trebuia să plăteşti un profesor pentru instruirea copiilor. El a creat această oportunitate ca să aibă oricine posibilitatea să facă carte. El s-a luptat foarte mult ca cei care învăţau în seminare să cunoască multe limbi străine. Mitropolitul Gavriil tocmai plângea de bucurie când studenţii îl salutau în limbi străine."