Strategia de recuperare a mijloacelor financiare din cele trei bănci fraudate a fost făcută publică. Potrivit procurorului General, Eduard Harunjen, cetăţenii trebuie să cunoască din prima sursă paşii care au fost făcuţi privind investigaţiile acestui furt, dar şi paşii privind recuperarea banilor.

"Strategia de recuperare a mijloacelor financiare din frauda bancară este un document cu multe detalii, de politici, perspective, paşi care urmează să-i facem atât Procuratura, cât şi alte instituţii abilitate din ţară pentru a recupera mijloacele băneşti, care au fost produsul fraudei bancare. Societatea trebuie să cunoască din prima sursă paşii care s-au făcut. În această strategie sunt detaliate etapele fraudării, grupurile de persoane şi beneficiarii mijloacelor băneşti care au fost fraudate", a declarat Eduard Harunjen.

Potrivit procurorului General, pe acest caz au fost documentate peste 200 de persoane, atât moldoveni, cât şi cetăţeni străini, iar mai multe cauze penale au fost expediate în instanţă.

"Această farudă bancară cuprinde o perioadă între anii 2007-2014. Este vorba despre faudarea a trei bănci comerciale din Republica Moldova, care în consecinţă a impus intervenţia statului şi alocare mijloacelor bigetare în proporţii de 13,34 miliarde de lei. S-a făcut un volum mare de lucru, circa 200 de cauze penale instrumentate, majoritatea finalizate. Procurorii şi ofiţerii au documentat peste 200 de persoane, atât moldoveni, cât şi cetăţeni străini. Suntem la finisarea câtorva zeci de cauze penale, unele au fost deja expediate în instanţă. S-a documentat rolul fiecăruia în această schemă infacţională", a precizat Eduard Harunjen.

Detalii privind strategia de recuperare a mijloacelor financiare din cele trei bănci fraudate AICI.

"Am ajuns la etapa când am investigat peste 90% din ce înseamnă această fraudă. Am reușit să identifice beneficiarii finali, încercăm să întreprindem acțiuni peste hotare pentru a găsi bunurile acestor persoane. Bunurile sunt înregistrate pe terțe persoane. În strategie nu se găsesc informații confidențiale deoarece avem ca scop să recuperăm activele fraudate, nu ne permitem să venim cu multe amănunte. Valoarea prejudiciului cauzat statului este 13,34 mil de lei. În strategie veti găsi cum au fost sustraşi banii. La moment din suma de 13,34 miliarde de lei cele 2,6 miliarde de lei care sunt puse pe seama BNM-ului și cele trei bănci comerciale am rămas cu suma de 10,7 miliarde de lei care este obiectivul trasat spre eliberare.

Vreau să remarc din aceste 10,7 miliarde, la această etapă procuratura anticorupție a expediat în instanța de judecată cauze penale cu identificarea beneficiarilor finali, cauze penale unde au fost deja investigat cu certitudine prejudiciul de 5,6 miliarde de lei", a declarat procurorul Adriana Bețișor.

Potrivit şefului CNA, Bogdan Zumbreanu, nu se va lucra haotic, totul se va face după un plan bine determinat, iar rezultatul acțiunilor va fi mediatizat.

"Este un succes al întregei echipe de investigare a acestui dosar. Procesul de recuperare a bunurilor infracționale este unul complex care constă din urmărirea bunurilor infracționale și de acumulare a probatoriului necesar, indisponibilizarea acestor bunuri, confiscarea bunurilor si repatrierea bunurilor obținute ca rezultat a săvârșirii infracțiunii.

Evaluarea și valorificare bunurilor infracționale care vor fi stabilite și identificate de către angajații agenției de recuperare a bunurilor infracționale se va efectua în baza legii cu privire la agentia de recuperare a bunurilor infracționale, codului de procedură penală și a unui regulament. Rezultatele acestor acțiuni vor fi cu sigurnță mediatizate pentru ca societatea să știe la ce etapă noi ne aflăm în procesul de recuperare", a punctat directorul CNA, Bogdan Zumbreanu.