Transcarpatia, cunoscuta regiune din vestul Ucrainei, a fost cruţată de bombardamentele masive ruseşti, dar localnicii de acolo resimt pe deplin ororile războiului. În cimitirul din oraşul Mukacevo, extins semnificativ de la începutul invaziei, ultimii soldaţi căzuţi la datorie sunt înmormântaţi printre cei care şi-au pierdut viaţa în al Doilea Război Mondial sau în conflictul armat din Afganistan. Vă atenţionăm că urmează detalii şi imagini cu puternic impact emoţional.

Reporterul Euronews, Nora Shenouda, a vizitat oraşul Mukacevo, care se află la doar 40 de km de graniţa cu Ungaria. Jurnalista a vorbit cu localnicii. Toţi îi deplâng pe eroii ucraineni căzuţi în război. Tatăl lui Alexandru a murit pe prima linie a frontului. Ultima dată bărbatul a putut veni acasă abia după nouă luni de război, în ajun de Anul Nou. Peste o săptămână a plecat din nou pe câmpul de luptă şi atunci a decedat.

"A fost foarte dureros. Într-o noapte mama a fost contactată de un camarad de-al tatei, care i-a spus că el a murit. A fost extrem de şocant şi dureros. Mamei nu-i venea să creadă. A fost foarte dureros. Nu puteam crede atunci că cineva te poate împuşca în cap", a spus Alexandru.

Alexandru are acum grijă de mama și de cei doi frați mai mici. Potrivit Euronews, tânărul încă nu a fost mobilizat, deoarece este singurul care îşi poate întreţine financiar familia. Deși populaţia din Mukacevo s-a adaptat noilor vremuri grele de război, nu poate acceptat şi ierta tot ce întâmplă în Ucraina. Klara Halus a fost cândva profesoară, acum e la pensie, face voluntariat într-o organizaţie religioasă şi toate gândurile ei sunt la cei doi copii şi doi nepoţi de pe front.

"În mintea mea, văzând toate astea, îmi spun că nu i-am adus pe lumea asta pentru ca ei să meargă la război. Nici măcar nu i-am crescut să fie pregătiţi să treacă peste cadavre. Când pornesc televizorul, aştept vestea că războiul s-a terminat. Când voi auzi asta voi înnebuni de fericire", a spus femeia.

Înainte de a pleca pe câmpul de luptă, bărbații din Mukacevo își fac fotografii alături de familie, cu gândul că ar putea deveni o ultimă amintire, dar totuşi cu speranţa să revină în ţară pacea.

Deși în regiunea Transcarpatia nu există lupte, nu există pace în sufletele oamenilor. Adolescenții trebuie să crească peste noapte, iar femeile trebuie să învețe să se descurce fără soți. Localnicii s-au adaptat condițiilor de război, dar toți cei cu care vorbim își doresc același lucru: pace, cât mai curând posibil.