Detaliile demonstrează pasiunea artistului pentru corpul uman.

Există cercetători de artă care susţin că pictura Capelei Sixtine nu întruchipează doar idei desprinse din doctrina Bisericii Catolice, ci mai mult decât atât, ar ascunde secrete pe care nici comanditarii nu le cunoscuseră. Unul dintre cele mai mari mistere ar fi cel al detaliilor care simbolizează forme anatomice feminine, scrie descopera.ro.

Dr. Deivis de Campos, anatomist la Universitatea Federală de Ştiinţe ale Sănătăţii din Porto Alegre, Brazilia, susţine că Michelangelo a inserat detaliile respective pentru a-şi exprima ura faţă de papă şi, în general, faţă de Biserica Catolică. În acest sens, celebrul artist italian a inserat în pictura sa opt cranii de berbeci, fiecare simbolizând sistemul reproducător feminin. Printre reprezentările ce fac referire la fertilitate s-ar mai număra tringhiul format de braţul Evei şi un pocal considerat a avea origini păgâne.

"Asemenea altor artişti ai Renaşterii, Michelangelo a introdus în operele sale aluzii sexuale şi insulte pentru patronii săi, fără ca aceştia să şi dea seama. Fiind un devotat al simiplităţii şi perfecţiunii artei greco-romane, artisul a idolatrizat toate ideile asociate cu sacrul feminin", a afirmat dr. de Campos. 

În anul 1508, Papa Iulius al II-lea îi cerea lui Michelangelo Buonarroti să picteze Capela Sixtină, în acelaşi timp în care artistul trebuia să sculpteze mormântul suveranului pontif. În aproximativ patru ani, Michelangelo a reuşit să finalizeze pictura ce acoperă o suprafaţă de circa 500 de metri pătraţi şi înfăţişează nu mai puţin de 300 de personaje.

Pe pandantivele tavanului Capelei sunt redaţi 12 bărbaţi şi femei ce prevestesc venirea lui Iisus. Reprezentările sunt flancate de 8 triunghiuri, în care apar membri unor famili purtând îmbrăcăminte din perioada biblică. De Campos susţine că personajele feminine pictate de Michelangelo în centrul acestor triunghiuri sugerează faptul că femeile sunt cele care menţin vie credinţa şi descendenţa familiilor.

În articolul publicat în revista Clinical Anatomy, cercetătorul brazilian mai susţine că, în fresca comandată de Iulius al II-lea, Michelangelo încearcă să submineze autoritatea Bisericii dominate de bărbaţi pictând femei cu musculatură proeminentă, care să pună în evidenţă forţa feminină. Să nu uităm că aceasta este perioada în care teologii încă dezbăteau dacă femeile au sau nu suflet. 

Nu este pentru prima dată când experţii susţin că fresca lui Michelangelo ascunde simboluri anatomice feminine. În anul 2010, Ian Suk şi Rafael Tamargo, cercetători la Johns Hopkins University School of Medicine menţionau că, în pictură, gâtul şi pieptul personajului considerat a fi Dumnezeu aveau un aspect asemănător cu cel al circumvoluţiilor creierului uman. Conform specialiştilor, motivul este unul cât se poate de evident: ,,În perioada lui Michelangelo, disecţia cadavrelor era interzisă de Biserica Catolică, deoarece corpul uman era considerat a fi un mister divin".