Bulgărele a început să se rostogolească şi în landurile federale, după sentinţa unui tribunal regional german, care a obligat statul să plătească asistenţă socială unei familii de români, ai cărei membri nu lucraseră şi nu plătiseră anterior taxe în Germania.

Spre stupoarea multor factori de răspundere, o Curte renană casase verdictul anterior al unui tribunal inferior, care, invocând dreptul german, a respins plângerea românilor. În numele egalităţii în drepturi a cetăţenilor europeni şi al ordonanţelor UE, Curtea le-a dat, mai nou, dreptate românilor.

Nu e clar în ce măsură acesta va fi şi ultimul cuvânt în materie de jurisprudenţă. E probabil ca viitoarea coaliţie guvernamentală germană, creştin-social-democrată, să revizuiască legea în domeniu.

Fapt e că, reacţiile politice şi mediatice aferente n-au întârziat. Două publicaţii de mare tiraj, e vorba de Focus Online şi tabloidul Bild, au difuzat date statistice proaspete prezentate de Oficiul Federal al Braţelor de Muncă.

Astfel, numărul imigranţilor din România şi Bulgaria a crescut puternic din 2011 încoace, ceva mai puţin de 40.000 de cetăţeni români şi bulgari primind, la sfârşitul lunii august a anului curent, ajutorul social german, cunoscut sub denumirea de Hartz 4. E vorba despre o sumă ce depăşeşte venitul mediu pe economie în România.

Conform aceloraşi surse, cuantumul ajutoarelor încasate de români şi de bulgari imigraţi în Germania s-a dublat din 2011 încoace.

Pe acest fundal se aud tot mai multe glasuri care avertizează că ne-am afla "în faţa unui nou val imigraţionist", după cum s-a exprimat textual, în Frankfurter, Allgemeine Zeitung, economistul Hans-Werner Sinn, şeful "Ifo", un prestigios centru de studii economice.

Au intervenit şi oamenii politici germani, precum şi primăriile multor localităţi şi metropole ca Duisburg, care afirmă, de o bună bucată de vreme, că icnesc sub povara unei "imigraţii a sărăciei". Varii demnitari conservatori şi social-democraţi au luat de asemenea poziţie.

Günter Krings, un expert juridic creştin-democrat, a declarat cotidianului Die Welt, că ar fi o greşeală dacă libertatea de mişcare în Uniunea Europeană precum şi drepturile liberale convenite în acest domeniu s-ar "combina cu ajutoare sociale substanţiale". Fiindcă astfel s-ar impulsiona şi încuraja un fenomen nedorit.

În Uniunea Creştin-Socială bavareză există chiar politicieni care se pronunţă în favoarea unei reintroduceri a interdicţiilor de călătorie. Dar vocile lor par mai degrabă marginale.

În schimb, şi unii oameni politici social-democraţi, între care ministrul pentru integrare şi afaceri sociale renan, Guntram Schneider, care a recomandat abordarea calmă a chestiunii, admit că există, totuşi, o problemă, ce s-ar cere rezolvată la nivel european.