Cetăţenii vor avea dreptul să-l lipsească pe un deputat de mandat în trei cazuri: dacă acesta nu respectă interesele comunităţii, dacă nu-şi respectă atribuţiile conform legii şi în cazul în care încalcă normele morale şi etice.

Acesta este unul din subiectele dezbaterilor publice privind introducerea votului uninominal.

Proiectul prevede revocarea mandatului unui parlamentar de către cetăţeni. 

Retragerea mandatului unui demnitar prin referendum nu este o noutate pentru Republica Moldova, spune unul dintre autorii proiectului privind introducerea votului uninominal, Sergiu Sîrbu.

Constituţia prevede astfel de proceduri pentru preşedintele ţării, primari şi başcanul Găgăuziei.  În ceea ce priveşte mandatul unui deputat, potrivit legislaţiei, acesta poate fi ridicat forţat. Doar că nu de către cetăţenii care l-au ales, dar de către ceilalţi deputaţi.

"Oare este corect ca deputaţii să-l demită pe alt deputat, iar poporul care l-a ales să nu aibă această posibilitate, ca fiind suveranul puterii? Există o mare problemă şi o mare rezervă a cetăţenilor atunci când nu-şi văd cu lunile, cu anii nu-şi văd deputaţii în teritoriu", a declarat deputatul PDM, Sergiu Sîrbu.

"Trebuie gândit serios sistemul "sabiei lui Damocles" care să stea deasupra deputaţilor. Este o decizie politică. Este o decizie care îi permite poporului să deţină, într-adevăr, puterea" a comunicat directorul Institutului de Politici Eficiente, Vitalie Andrievschi.

"Aici trebuie de găsit miezul problemei, într-un mecanism care ar da posibilitatea de inițierea retragerii unui mandat ca sancțiune juridico-politică fie din sânul Parlamentului, fie din inițiativa electoratului care l-a ales", a menţionat expertul în drept Constituțional, Nicolae Osmochescu.

"Dar trebuie de precizat în mod clar procedura, să nu se întâmple  așa, că CEC-ul anunță rezultatele alegerilor, iar a doua zi partidul, care a pierdut, să înceapă procesul de retragere a mandatului deputatului", a afirmat reprezentantul Biroului Relaţii Interetnice, Piotr Donţov.

Unii lideri de partide extraparlamentare nu sunt de acord cu votul uninominal. 

"Partidele trebuie să decidă foarte clar pe cine mandatează și să aibă grijă ce fac cu cei care compromit mandatele. Un deputat este deputat în integralitatea reprezentativă și nu doar reprezintă statul, circumscripția, strada, mahala unde a fost ales sau pe unde l-a promovat partidul", a comentat preşedintele PNL, Vitalia Pavlicenco. 

"Cine l-a delegat pe acest reprezentant în forul suprem al ţării: poporul ori preşedintele de partid? Poporul ori pilele?", a spus analistul politic, Victor Gurău.

"Sistemul actual este depăşit. Partidele vând locuri pe listă, apoi vând funcţii, apoi cei care cumpără funcţii scot banii prin popor prin corupţie şi alte metode. Dar ce facem cu poporul, cu cei 80% care doresc schimbarea modului de a alege deputaţii", a afirmat comentatorul politic, Roman Mihăieş.

"Gheața de sub picioarele cui pleacă în cazul aprobării acestui proiect de lege?  În primul rând președinților de partid. Ei sunt niște directori de SRL-uri, care în perioada curselor electorale ei devin și mai bogați", a declarat expertul economic, Gheorghe Costandachi.

Președintele Parlamentului, Andrian Candu, a menționat că dezbaterile asupra proiectul de introducere a votului uninominal va continua după sărbătorile de Paște.

Urmează să fie discutată modalitatea de finanțare a campaniei electorale, dar și mediatizarea acesteia. Șeful Legislativului a mai declarat că proiectul nu va fi supus dezbaterilor în plenul Parlamentul, până nu va fi analizat fiecare punct cu experții, reprezentanți ai instituțiilor statului și societatea civilă.

"Voturile necesare le avem, dar nu ne grăbim să mergem cu votul în plenul Parlamentului până nu finalizăm și dezbaterile și nu vom aproba în lectură finală proiectul de lege până nu vom avea decizia sau avizul Curții Constituționale", a declarat președintele Parlamentului, Andrian Candu.

Referendumul va putea fi iniţiat dacă îşi vor pune semnăturile cel puţin o treime din numărul de cetăţeni din circumscripţia respective.

Decizia de organizare a plebiscitului va fi luată de instanţa de judecată care va verifica dacă au fost respectate toate procedurile şi dacă semnăturile sunt valide.

După asta, Comisia Electorală Centrală va stabili data referendumului care nu poate avea loc în primul şi ultimul an de mandat al deputatului vizat.

Parlamentarul va fi demis dacă pentru asta vor vota mai mult de jumătate din numărul alegătorilor din circumscripţie, dar nu mai puţini decât l-au ales.