O nouă rundă de discuții pe marginea votului uninominal are loc în Parlament.

La discuții participă peste o sută de persoane, printre care membri ai Comisiei Electorale Centrale, ai Ministerului Justiției şi Curții Constituționale, dar şi reprezentanți ai societății civile. Audierile vor continua săptămâna viitoare.

Secretarul CC, Rodica Secrieru a explicat diferenţa dintre ridicarea şi revocarea mandatului.

"Văd că se omit, conceptual, detalii importante. Vreau să dau citire unei alte Hotărâri a Curţii Constituţionale, care este ignorată în acest context, deşi este cea mai pertinentă la acest subiect.

Este vorba despre Hotărârea privind interpretarea articolelor 68 alin. (1), (2) şi 69 alin. (2) din Constituţie.

Ridicarea mandatului de deputat este diferită de revocarea mandatului de deputat, este foarte important să se facă această distincţie.

Voi da citire paragrafului 34 din Constituţie, unde Curtea spune, că în viziunea sa mandatul de parlamentar exprimă relaţia parlamentarului cu întregul popor în serviciul căruia este, nu doar cu alegătorii care l-au votat, deşi aceştia beneficiază de prezenţa parlamentarului în virtutea obligaţiei sale de a ţine legătura cu alegătorii. Astfel, sintagma "a fi în serviciul poporului" de la articolul 68 alin. (1) din Constituţie înseamnă că, din momentul alegerii şi pînă la încetarea mandatului, fiecare deputat devine reprezentantul poporului în integralitatea sa şi are drept misiune să servească interesului comun, cel al poporului, şi nu doar partidului din care provine, pafafrazând, nu doar alegătorilor care l-au ales.

În acelaşi sens, în privinţa posibilităţii de revocare a mandatului de deputat, Curtea a spus în paragraful 43: "Astfel, deoarece nu sînt reprezentanţii unei fracţiuni a populaţiei, parlamentarii nu pot fi apărătorii unor interese particulare, ei sînt absolut liberi în exercitarea mandatului lor şi nu au obligaţia de a îndeplini angajamentele pe care şi le-ar fi putut asuma înaintea alegerii sau eventualele instrucţiuni din partea alegătorilor formulate pe parcursul mandatului. Aleşii nu au obligaţia legală să-şi susţină partidul sau deciziile grupului lor în cadrul Parlamentului".

Paragraful 44: "Pe cale de consecinţă, Curtea reţine că, în logica reprezentării libere, mandatul parlamentarului este irevocabil: alegătorii nu pot să-l facă să înceteze prematur şi practica demisiilor în alb este interzisă. Alegătorii nu pot, prin urmare, să-şi exprime nemulţumirea faţă de modul în care un ales şi-a îndeplinit misiunea decât prin refuzul acordării voturilor lor atunci cînd acesta solicită realegerea".

Paragraful 46: "Curtea observă că mandatul civil, invocat de autorii sesizării, este de drept privat, cu un conţinut rezultat din acordul de voinţă expres sau prezumat al părţilor şi cu caracter imperativ, raportat numai la voinţa mandantului. Spre deosebire de acesta, mandatul parlamentar este de drept public, care este rezultatul alegerilor parlamentare (baza electivă), cu un conţinut prestabilit şi cu caracter reprezentativ al întreg corpului electoral (popor)".

Mai sunt şi alte paragrafe pertinente la acest subiect. Este important să se facă distincţie între ridicarea mandatului de deputat şi revocarea. Revocarea nu poate fi ambalată în niciun fel de ridicare forţată a mandatului, aşa cum e prevăzut în Constituţie.

Este necesar să se facă distincţie între revocarea de către popor şi ridicarea forţată de Parlament. Sunt temeiuri care sunt stabilite. 

Să se facă distincţie în acest consens de mandatul de parlamentar şi mandatul alesului local, altfel, deputatul în Parlament riscă să ajungă un simplu ales local.

Primarii, preşedinte, başcanul, sunt autorităţi executive care nu trebuie să fie cu autoritate legislativă, reprezentant suprem al poporului", a declarat Secretarul CC, Rodica Secrieru.

PUBLIKA.MD amintește că potrivit unui sondaj realizat de compania Intellect Group, aproximativ 80 la sută dintre moldoveni îşi doresc introducerea votului uninominal, iar în diasporă acest procent este şi mai mare. Proiectul privind votul uninominal a fost trimis pentru avizare Comisiei de la Veneţia.

Preşedintele PDM, Vladimir Plahotniuc a declarat că pentru conceperea şi elaborarea iniţiativei pe care o vor depune în Parlament, a fost studiată foarte atent practica mai multor ţări, precum SUA, Marea Britanie sau Franţa, cu democraţii avansate, în ceea ce priveşte implementarea sistemului de vot uninominal. 

Precizăm că votul uninominal este un tip de scrutin menționat în legislația sistemelor electorale, practicat în SUA și Marea Britanie. Acest tip de scrutin reprezintă modul de alegere direct al unor candidați individuali, opus sistemului de alegere pe liste întocmite de către partidele din viața politică a unui stat. 

Potrivit proiectului privind votul uninominal, pentru alegerile parlamentare vor fi create 101 circumscripţii uninominale, iar din fiecare va fi ales câte un deputat. Candidaţii trebuie să colecteze în susţinerea lor cel puţin o mie de semnături, dar nu mai mult de două mii. Şi diaspora îşi va putea alege reprezentanţi în Legislativ.

Circumscripțiile uninominale peste hotare vor fi formate în funcție de numărul de alegători care se vor înregistra în prealabil că vor participa la vot. Deputaţii vor putea fi demişi prin referendum local organizat în circumscripţia unde au fost aleşi. Însă nu vor putea fi destituiţi în primul şi ultimul an de mandat.