Republica Moldova ar trebui să revină la alegerea președintelui ţării în Parlament, așa cum a fost până în 2016. Este convingerea președintelui de onoare al Partidului Democrat, Dumitru Diacov.

Democratul spune că deși momentul acestor discuții pare a fi nepotrivit, ele nu pot fi amânate. Declarația a stârnit rapid critici în rândul opoziției parlamentare, dar şi nemulţumirea oamenilor simpli care acuză majoritatea parlamentară formată din PSRM şi PDM de promovare a propriilor interese. A doua zi, Dumitru Diacov a şters postarea. 

Președintele fracțiunii PDM, Dumitru Diacov, a scris pe Facebook că, în ultimele zile, subiectul alegerilor prezidențiale este vociferat de multe forțe politice care propun amânarea scrutinului, din cauza răspândirii COVID-19. 

Diacov se arată convins că va fi imposibilă desfăşurarea unei campanii electorale pe fundalul pandemiei şi că soluția ar fi alegerea președintelui ţării în Parlament. Potrivit democratului, Președinția trebuie să devină factor de stabilitate, de echilibru politic și de consens național.

Ţara noastră a încercat ambele forme de alegere a șefului statului, iar acum a venit momentul să se ia o decizie finală pentru Republica Moldova şi viitoarele generaţii, a mai scris Diacov.

Postarea a strâns mai multe comentarii negative de la cetățenii care sunt de părere că şeful statului trebuie ales de popor şi nu de deputaţi. Sunt însă unii care salută ideea.

În context, deputatul PAS, Dumitru Ailaiba, constată că prioritatea coaliției PDM-PSRM sunt prezidențialele şi funcţiile.

Iar secretarul general al PPDA, Ion Terguță, este de părere că propunerea lui Dumitru Diacov nu este o glumă şi trebuie luată în serios. Terguţă mai spune că alianța de guvernare înțelege că ar putea pierde puterea, deoarece campania electorală pentru prezidențiale va fi un puternic imbold pentru parlamentare sau chiar anticipate. Totul abia începe, Dumitru Diacov a aruncat mănuşa, a mai scris Terguţă.

Totodată, deputatul grupului parlamentar PRO MOLDOVA, Sergiu Sîrbu, spune că astfel de discuții nu sunt întâmplătoare și că se pregătește terenul pentru a schimba modalitatea de alegere a șefului statului, dar din punct de vedere juridic nu este posibil acest lucru.

"Procedura de modificare a Constituției durează până la opt luni și deja nu ne încadrăm în termen. Nu mai vorbesc despre faptul că unde se vor găsi cele 67 de voturi. Prin intermediul Curții Constituționale, cu o revizuirea a celei decizii din 2016", a menționat Sergiu Sîrbu.

Şi expertul în drept constituțional, Teodor Cârnaț, consideră că modificarea Legii Supreme este imposibilă în an electoral. Mai mult, el susține că nu există nici temei juridic pentru a revizui decizia Înaltei Curți din 2016, când s-a hotărât că președintele trebuie ales de popor.

"Curtea dacă va recurge la acestă revizuire, trebuie să găsească motive temeinice ca să o revizuiască. Și anume că la momentul 2016 nu s-au cunoscut anumite informații care a dus la această hotărâre sau Parlamentul a adoptat între timp anumite legi care nu mai sunt în vigoare în 2020", a declarat Teodor Cârnaț.

Preşedintele Igor Dodon a menţionat acum câteva zile că subiectul alegerilor prezidenţiale nu este discutat în prezent, întrucât sunt alte priorităţi, şi a explicat în ce condiţii por fi acestea anulate.

"Conform procedurii, alegerile prezidențiale, parlamentare pot fi anulate doar în cazul situației de urgență", a spus șeful statului.

Socialiștii nu au reacţionat, deocamdată, la acest subiect. În 2016 însă, PSRM a propus ca președintele să fie ales de popor. În februarie, fostul deputat socialist, actualul președinte al Curții Constituționale, Vladimir Țurcan, a depus împreună cu liberal-democratul Chiril Lucinschi o sesizare comună la Curtea Constituţională prin care au argumentat necesitatea alegeri şefului statului prin vot direct.

Într-un final, democratul Dumitru Diacov a şters postarea de pe Facebook cu referire la acest subiect. Printr-un sms, deputatul ne-a scris doar că postarea a fost citită şi preluată de mass-media şi multă lume.

Până în 2016, preşedintele Republicii Moldova era ales de Parlament prin vot secret, de 61 de deputați.