Venită la putere în 2009, coaliţia de guvernare a avut mai multe iniţiative privind modificarea Constituţiei. Toate încercările erau motivate de incapacitatea de a alege şeful statului din cauza procedurii deficitare. În rezultat, acestea urmau să ducă la depăşirea crizei politice.

Prima tentativă de modificare a Constituţiei a venit din partea fostului preşedinte interimar, Mihai Ghimpu. În decembrie 2009, el a semnat un decret privind constituirea Comisiei pentru reforma constituţională. Aceasta avea menirea să identifice lacunele sistemului constituţional existent şi să elaboreze propuneri în acest sens.

O altă iniţiativă a venit din partea democratului Marian Lupu. Noul mecanism, preluat de la comunişti, prevedea modificarea procedurii de alegere a şefului statului. Tot în 2010, componentele Alianţei reuşesc să organizeze un plebiscit constituţional, primul de altfel în istoria ţării. Pe 5 septembrie, alegătorii au fost chemaţi la urne pentru a se expune în problema alegerii directe a preşedintelui. Din cauza prezenţei slabe la vot, plebiscitul nu a fost validat. Peste doi ani, guvernarea a venit cu o nouă propunere privind modificarea procedurii de alegere a şefului statului, dar şi de consolidare a sistemul parlamentar. De această dată, alegătorii urmau să se pronunţe pentru micşorarea numărului de voturi necesare pentru alegerea şefului statului.

În martie 2012, liderii AIE anunţau, însă, că renunţă la plebiscit şi revin la alegerea preşedintelui în Parlament. Potrivit Constituţiei, revizuirea Legii Supreme poate fi iniţiată de un număr de cel puţin 200 de mii de cetăţeni cu drept de vot sau de cel puţin două treimi dintre deputaţi.