Şi-au dedicat întreaga viaţă profesiei, iar succesele lor sunt recunoscute mai mult peste hotare, decât în ţară. Vorbim despre ihtiologi - reprezentanţii unei meserii rar întâlnite în Moldova, care se ocupă de perfecţionarea tehnologiilor de reproducere şi dezvoltare a speciilor de peşti, dar şi de completarea genofondului piscicol.

Centrul specializat din ţara noastră are peste 20 de angajaţi, însă doar trei dintre ei deţin diplomă de specialist în selecția şi reproducerea peștilor. 

Vasile Domanciuc lucrează mai bine de 30 de ani la Centrul pentru Cercetarea Resurselor Genetice Acvatice. Cu aportul lui au au fost create patru specii noi de crap, cunoscute în 11 ţări din Europa Centrală și de Est, inclusiv în Rusia, Belarus, Polonia și Ungaria. El susține că aceste soiuri sunt mai rezistente.

"Și peștii se întâmplă să sufere din cauza bolilor. Riscul de îmbolnăvire a speciilor noastre este cu 70-80 la sută mai mic", a spus doctorul în biologie, Vasile Domanciuc. 

Crearea unei noi specii de peşti durează până la 30 de ani şi necesită sute de cercetări.

Acum, aceste vertebrate sunt material genetic pentru apele de la noi din țară, dar și de peste hotare.

"Speciile noastre constituie 95 la sută din producţia de crap crescut în ţară. A fost elaborat un registru al speciilor de crap din ţările Europei Centrale și de Est, în care sunt introduse toate realizările savanţilor centrelor de selecţie din aceste state. Pe coperta acestui catalog este poza crapului de Teleneşti cu solzi - o specie creată la centrul nostru", a spus directorul Centrului de Resurse Acvatice, Galina Curcubet. 

Angajaţii centrului sunt antrenaţi şi în alte proiecte.

"În prezent lucrăm asupra reproducerii unei specii de cosaş, care contribuie la combaterea algelor din bazinele acvatice. Graţie acestui soi am reuşit să le reducem cu 10 la sută. - Ce vă place cel mai mult în această profesie? - Munca în sine. Dacă îţi place biologia, perseverenţa te ajută să-ţi atingi scopul", a spus ihtiologul Piotr Aricov. 

De asemenea, specialiştii centrului se ocupă cu adaptarea unor specii de peşti răpitori ca somnul, şalăul şi ştiuca la condiţiile de viaţă din lacurile din ţară, evaluarea reproductivităţii în bazinele acvatice şi verifică starea calităţii apei din acestea.