De la începutul acestui an, şcolile din Moldova sunt finanţate după o nouă schemă. Astfel, începând cu 1 ianuarie, directorii instituţiilor de învăţământ îşi gestionează singuri banii. În timp ce unii şefi de instituţii spun că noua formulă îi avantajează, alţii se tem ca până la sfârşitul anului vor rămâne fără bani în cont.

Noua metodă de finanţare este privită cu reticenţă de administraţiile unor instituţii de învăţământ.

"Banii nu o să ne ajungă pentru salarizare. O să ajungă doar pâna în octombrie-noiebrie. Nu vreau ca să trecem prin experiment - vom supravieţui sau nu vom supravieţui", a declarat directorul liceului Migele de Cervantes, Ana Ivlev.

"Lucrul acesta credem noi că este binevenit. Pentru că orice instituţie de învăţământ ar vrea să guste din libertatea aceasta de a se autogestiona", a spus directorul liceului "Onisifor Ghibu", Elena Cernei.

În următorii doi ani, şcolile ar urma să treacă printr-o perioadă de tranziţie, timp în care vor primi sume suplimentare pentru a acoperi deficitul bugetar, susţin reprezentanţii Ministerului Educaţiei.

"Ministerul Finanţelor oferă bani per capita, deci finanţarea pentru fiecare elev. Din componenţa raională care tot vine de la bugetul de stat sunt cheltuielile de transport. Directorii instituţiilor raionale care sunt finanţate au fost instruiţi cum să aplice noua formulă", a declarat viceministrul Educaţiei, Igor Grosu.

Directorii şcolilor care au trecut la autogestiune în 2012 spun că noul mecanism le-a adus mai multe avantaje.

"Alocările financiare care au fost pentru instituţia noastră au permis ca într-adevăr să le folosim pentru instituţie şi să nu le repartizăm în alte scopuri", a menţionat directorul "Spiru Haret", Victor Ambroci.

Cu toate acestea, experţii în educaţie spun că noul mecanism nu este pus bine la punct, iar profesorii riscă să rămână cu restanţe la salariu.

"Nu s-a purces la o analiză temeinică în detaliu a fiecărei instituţii în partea. Ca de obicei s-a procedat cu hurta şi nu s-a propus un concept care ar asigura caliatea procesului educaţional", a spus expertul în politici educaţionale, Dragoş Vicol.

Noua formulă de finanţare a fost aplicată cu titlu de experiment acum doi ani, în raioanele Râşcani şi Căuşeni. În 2012, s-a extins în alte nouă raioane şi două municipii.