Discuții aprinse la consultările publice privind proiectul PAS de modificare a legislației audiovizuale. Ce critici au adus experții și reprezentanții mass-media
Consultările publice cu privire la modificările controversate ale legislaţiei audiovizuale, organizate de Parlament abia după votarea documentului în prima lectură, s-au lăsat cu discuţii aprinse. Mai mulţi experţi din societatea civilă, dar şi reprezentanţi ai instituţiilor media au reclamat că iniţiativa deputaţilor PAS conţine riscuri pentru dezvoltarea pe termen lung a domeniului de radio şi televiziune din ţara noastră.
Iar juristul Centrului pentru Jurnalism Independent a avertizat că prevederile proiectului de lege privind mecanismul de demitere a membrilor Consiliului Audiovizualului şi cei ai Consiliului de Supraveghere al Instituţiei publice "Teleradio-Moldova" sunt vagi şi nu descriu clar motivele obiective care pot servi drept temei pentru revocarea acestora.
În replică, deputaţii din majoritatea parlamentară au respins acuzaţiile că ar urmări subordonarea politică ale celor două instituţii şi au declarat că îşi doresc ca reprezentanţii celor două structuri să fie responsabilizați pentru activitate defectuoasă.
"Aceste temeiuri lasă, într-un final, loc pentru arbitriu din partea autorităţii care aplică acest temei. De ce? Pentru că temeiul ce vizează constatarea executării necorespunzătoare sau neexecutarea obligaţiilor ar trebui, de fapt, să fie formulat într-un mod care să stabilească toate faptele. "Activitatea defectuoasă" nu este definită nicăieri în lege şi nici nu este proprie în general în tehnică legislativă.", a explicat CRISTINA DURNEA, jurist la Centrul pentru Jurnalism Independent.
"Activitatea defectuoasă" este o activitate care nu corespunde cerinţelor stabilite şi cerinţele sunt în lege. Asta e cumva..", a spus LILIANA NICOLAESCU-ONOFREI, preşedintele Comisiei cultură din cadrul Parlamentului.
"Sunt de o formulă generală şi este foarte complicat să menţii acest temei. Unul dintre cel mai revoltător, din punctul meu de vedere, opinia subiectivă, se referă la respingerea raportului de activitate care echivalează cu demiterea in corpore a Consiliului Audiovizualului şi a Consiliului de Supraveghere.", a spus CRISTINA DURNEA.
Expertul de media, Eugen Rîbca, care este chiar unul dintre autorii Codului de Servicii Audiovizuale pe care vor să-l modifice deputaţii PAS, a reclamat că unii membri ai celor două structuri colegiale ar putea fi sancţionaţi pe nedrept cu demiterea in corpore. Şi asta în condiţiile în care în legislaţie nu există noţiunea de răspundere colectivă.
"Ce eu văd în acest proiect de lege - trecerea de la o extremă la altă, până acum era inamovibilitate care s-a echivalat cu iresponsabilitate. Prin respingerea raportului aruncăm toată componenţa, respectiv, poate pe unii dintre ei o să vreţi să luaţi înapoi? Poate, ar trebuie pe parcurs pe responsabilizarea personală.", a spus EUGEN RÎBCA, expert media.
Generalizarea criticilor de către majoritatea parlamentară a fost denunţată şi de un membru al Consiliului de Supraveghere al Instituţiei Publice "Teleradio-Moldova", care, potrivit proiectului de lege, ar urma să ajungă din nou în subordinea deputaţilor.
"Mă simt oarecum discriminat, pentru că, sunt de acord aici cu domnul Rîbca, fiecare membru trebuie responsabilizat aparte şi pedepsit aparte. Eu când aud asta că sunt neprofesionişti, afiliaţi politic, eu vă rog frumos - pe nume, concret.", a declarat ALEXANDRU VERŞININ, membru al Consiliul de Supravghere al TRM.
Iar jurnalistul şi realizatorul de emisiuni de la Publika TV Vitalie Dogaru a reclamat că maniera în care majoritarea parlamentară îşi propune să înlocuiască actuala componență a Consiliului Audiovizualului şi ce a Consiliului de Supraveghere a "Teleradio-Moldova" este periculoasă pentru independenţa de facto a celor două instituţii faţă de politicieni.
"Iniţiatorii acestui proiect de lege au încercat să salveze pisica de purici, dar imi este teamă ca nu să ajungem să inecăm şi pe pisica, odată cu purici. Va fi nevoie de nişte criterii foarte clare pentru a numi aceşti oameni în funcţii. Ultmul exemplu ar fi numirea ombudsmanului, când parcă tot a fost clar, că au fost două personalităţi, dar ca să discopere ca şi acolo au fost trase nişte sfori.", a spus VITALIE DOGARU, realizator Publika TV.
" Aici sunt încă tare multe aspecte de discutat, dar am fi recunoscători, dacă aţi face sugestii cu privire la criterii.", a mai spus LILIANA NICOLAESCU-ONOFREI, preşedintele Comisiei cultură din cadrul Parlamentului.
Preşedintele Asociaţiei Presei Independente, Petru Macovei, a avut o poziţie total diferită faţă de cea a Centrului de Jurnalism Independent şi a altor organizaţii media cu care făcea front comun în lupta cu derapajele admise se guvernările anteriorare. Mai exact, Macovei nu vede o problemă de readucerea "Teleradio-Moldova" sub control parlamentar, aşa cum era până în 2019.
"S-au făcut unele declaraţii, unele isterice, altele uşor ipocrite, legat de acest proiect de lege. Din punctul meu de vedere, legislaţia actuală este prea bună pentru situaţia actuală, inclusiv mentalitatea oamenilor, asta este principala problemă, felul lor de a fi, inclusiv a experţilor, delegaţi să facă parte din anumite Consilii, nu doar din acest Consiliul Audiovizualului. Consiliul de supraveghere actual, care se va numi Consiliul de Supraveghere şi Dezvoltare, în opinia mea, el totuşi va trebui să fie reprezentativ pentru societatea civilă.", a menționat PETRU MACOVEI, directorul executiv al Asociaţiei Presei Independente.
Editorul-şef al televiziunii PRIME, Ana Butnariuc, a atras atenţia că modificarea legislaţiei audiovizuale trebuie să corespundă angajamentelor de asigurare a a independenţei presei asumate de ţara noastră în cadrul Acordului de Asociere cu UE, iar, înainte de adoptarea în lectura a doua, proiectul ar trebui să fie avizat de exeperţii Consiliului Europei, care au participat la elaborarea Codului Serviciului Media Audiovizuale.
"Atunci când o instituție publică, aşa cum este "Teleradio-Moldova", ajunge să fie sub control parlamentar, Parlamentul fiind cea mai politizată instituţie din stat, normal că se creează percepţia că se doreşte subordonarea politică, lucru, reclamat de mai multe organizaţii de media.", a spus ANA BUTNARIUC, editor-şef PRIME.
Întrebaţi cum vor reacţiona în cazul în care, peste ani, o eventuală nouă guvernare va folosi legea deputaţilor PAS pentru a demite membrii Consiliului Audiovizualului şi conducerea "Teleradio-Moldova", deputatul PAS Virgil Pîslariuc a declarat că
"Eu des aud argumentul acesta: "Da ce va fi peste patru ani?" Este argumentul care apără privelegiile, să ştiţi. Da v-a satisfăcut ceea ce s-a făcut în ultimii patru ani în audiovizual? Deci, noi vrem să corectăm ceea ce s-a întâmplat în ultimii patru ani. Nu ne gândim ceea ce va fi. Ceea ce va fi peste patru, ne vor judeca pe noi ca politicienii electoratul.", a spus VIRGIL PÎSLARIUC, deputat PAS.
"Orice lege, în mod normal, ar trebuie să fie sustenabilă şi nu să fie "one time", să acţioneze acum, să nu fie croit potrivit interesului politic, croit în acest moment. "
Modificările de lege adoptate de PAS în prima lectură prevăd expres simplificarea mecanismului de demitere a membrilor Consiliului Audiovizualului şi pe cei ai Consiliului de Supraveghere a "Teleradio-Moldova".
Revocarea ar urma să survină automat în cazul în care majoritatea parlamentară votează pentru respingerea rapoartelor anuale de activitate ale celor două instituţii.
Iniţiativa legislativă controversată a fost criticată de opoziţie, dar şi de către Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic, Asociația Media Guard, Asociația Presei Electronice, Centrul ”Acces-Info”, Centrul de Investigații Jurnalistice şi RISE Moldova.