DOLIU ÎN ÎNTREAGA ŢARĂ! Astăzi se împlinesc 69 de ani de la cel de-al doilea val de deportări din Basarabia (FOTOREPORT)
Victimele represiunilor staliniste au fost comemorate şi în scuarul Gării din Capitală, locul de unde au pornit trenurile groazei. Cu flori în mâini şi lacrimi în ochi, oamenii şi-au adus aminte de evenimentele tragice din 1949.
Nicolae Malcoci din satul Coşcodeni, Sângerei, a fost deportat cu întreaga familie în 1949. Atunci el avea doar şapte ani.
"Noaptea spre 6 iulie 1949... au intrat la noi în Republica Autonomă Bureat-Mongolă, unde am fost nevoiţi să stăm şapte ani de zile", a spus Nicolae Malcoci, victimă a deportărilor.
Bărbatul spune că suntem datori să aducem un omagiu celor care au simţit pe propria piele atrocitățile comunismului.
"Sunt necesare, foarte mult sunt necesare, alţii nici nu ştiu că părinţii lor au fost redicaţi, nu să dădea voie pe vremea ceea să spună despre asta, să vorbească", a spus Nicolae Malcoci, victimă a deportărilor.
Iar Pimon Guci a fost deportat fiind adolescent.
"Şi în burea "Mongolscaia avtonomnaia sovetcia socialisticaia respublica", acolo am fost. Şi am lucrat la pădure, la tăiat pădure la doar 13 ani. La 14 ani deja ne-o transmis în Ulan-Ude în oraş la construcţii", a spus Pimon Guci, victimă a deportărilor.
Şi Maria Cucu îşi aminteşte cu durere despre noaptea în care, împreună cu o soră şi un frate, au fost luaţi pe sus şi transportaţi ca vitele în lagărele de muncă.
"Ne-au arestat la orele două de noapte, eu nu aveam încă şase ani, sora - nu avea trei ani şi fratele de trei luni. Cine vineau să alapteze, le arestau, credeau că este mama", a spus Maria Cucu, victimă a deportărilor.
În biserici au fost oficiate azi slujbe de pomenire.
"A fost o slujba special, o slujbă de pomenire a celor, care au pătimit, au dus această cruce."
"Am ascultat cuvintele acestea şi parcă eram într-a lor povară cum era de greu atunci şi cum i-au adus pe dânşii aşa că nici nu puteau să se răsufle."
Drapelele au fost coborâte în bernă, iar în biserici au bătut clopotele pentru victimele deportărilor staliniste. Astăzi se împlinesc 69 de ani de la cel mai mare val de deportări din Basarabia, iar în ţară a fost decretată zi de doliu.
Ceremonia de comemorare a victimelor a început în faţa clădirii Guvernului.
Ulterior, membrii Guvernului, dar şi victimele represiunilor staliniste au ţinut un moment de reculegere.
"În memoria celor care au plătit cu vieţile, care au fost jertfiţi şi surghiuniţi pe nedrept. Vă rugăm să ţinem un moment de reculegere."
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a pornit sirenele în memoria deportaților.
Premierul Pavel Filip a spus în discursul său că simpla pronunțare a cuvântului Siberia stârneşte şi astăzi sentimente de groază. Cel mai grav, a continuat prim-ministrul, este că au fost deportaţi intelectuali, foşti funcţionari ai administraţiei româneşti, ziarişti, ofiţeri din fosta armată română.
"Deportările au lovit în fiecare dintre cei care au fost deportaţi, dar şi în noi toţi, au lovit în fundamentele româneşti, au lovit în tot ceea ce era cât mai aproape de cultura şi valorile româneşti. Au fost deportaţi toţi cei incomozi regimului sovieti", a spus premierul Republicii Moldova, Pavel Filip.
În prezent, în Moldova mai locuiesc peste opt mii de deportați. Recent, Guvernul le-a majorat alocațiile lunare până la 500 de lei, iar preţul biletelor de odihnă la sanatorii au fost reduse cu 50 la sută.
"Mă bucură faptul că anul acesta Guvernul s-a întors cu faţa spre noi deportaţii care într-adevăr am suferit, am trecut prin genocidul comunist. Poporul ne respectă pentru munca noastră şi noi respectăm Guvernul pentru că într-adevăr a alocat aceşti bani pentru noi ca să ne uşureze un pic viaţa", a spus Valentina Sturza, preşedintele Asociaţiei foştilor deportaţi din Republica Moldova.
"Vă mulţumim că ne-aţi scos din anonimat. Doresc Guvernului nostru putere, dumneavoastră aţi făcut un lucru foarte mare. Noi o să vă susţinem, pentru că nu ne mai trebuie să se repete acest calvar", a spus Raisa Iaroţchi, preşedintele Asociaţiei foştilor deportaţi din Edineţ.
Numele celor peste 35 de mii de victime ale deportărilor au fost citite de membrii cabinetului de miniştri.
Şi drapelul din faţa clădirii Parlamentului a fost coborât în bernă, iar drapelele de stat din fața instituției au fost legate cu panglică de doliu în amintirea celor care au avut de suferit de pe urma celui de-al doilea val de deportări din 1949. Istoricii estimează că în cadrul operaţiunii, denumită conspirativ "IUG", adică "SUD", a avut loc cel mai mare val de deportări din Basarabia.
Datele oficiale arată că peste 35 de mii de moldoveni au fost duşi în Siberia și în nordul Kazahstanului. În realitate, spun istoricii, numărul celor ridicaţi din Basarabia ar fi mult mai mare. La întocmirea listelor s-a ţinut cont de activitatea capului familiei, dar şi de avere. Operaţiunea a început în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, la ora 2:00. Documentele de arhivă au scos la iveală că totul a fost pregătit minuţios timp de aproape şase luni.
Astăzi este zi de doliu naţional. Se împlinesc 69 de ani de la cel de-al doilea val de deportări din Basarabia. Istoricii estimează că, în cadrul operaţiunii din iulie 1949, denumită conspirativ "IUG", adică "SUD", a avut loc cel mai mare val de deportări de la noi.
Datele oficiale arată că peste 35 de mii de moldoveni au fost duşi în Siberia și în nordul Kazahstanului. În realitate, spun istoricii, numărul celor ridicaţi ar fi mult mai mare. La întocmirea listelor s-a ţinut cont de activitatea capului familiei, de averea sa şi dacă acesta a colaborat sau nu cu fostele administrații românești.
Operaţiunea a început în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, la ora 2:00. Documentele de arhivă au scos la iveală că totul a fost pregătit minuţios timp de aproape şase luni.
În prezent, în Moldova locuiesc peste opt mii de deportați. Recent, Guvernul a majorat alocațiile pentru aceștia până la 500 de lei, iar bilete de odihnă la sanatorii au fost reduse cu 50 la sută.
PUBLIKA.MD va transmite principalele evenimente în direct.
Cu ocazia comemorării victimelor deportărilor staliniste la guvern are loc o ceremonie solemnă la care participă toţi membriii cabinetului de miniştri în frunte cu premierul Pavel Filip.
De dimineaţă drapelul a fost coborât în bernă, iar începând cu ora 10 va continua ceremonia, la care miniştriii vor ţine un minut de reculegere. De asemenea, premierul Pavel Filip împreună cu colegii lui vor citi o parte din numele persoanelor care în anul 1949 au fost deportate în Siberia sau Kazahstan.
La ceremonie participă şi victimele deportărilor care mai sunt încă în viaţă, iar pe tot parcursul zilei la guvern vor fi citite numele celor peste 35 de mii de victime ale deportărilor, iar pe panourile din oraş vor fi rulate numele acestora.
De asemenea, în memoria celor care au trecut în nefiiinţă în timpul deportărilor vor fi ţinute slujbe de pomenire, iar la ora 10:00 vor bate clopotele bisericilor din toată ţara. La aceeaşi oră vor suna toate alarmele din ţară, iar la ora 11:00 la Palatul Republicii va fi ţinută o slujbă de pomenire.
- O PAGINĂ NEAGRĂ DIN ISTORIE. Astăzi se împlinesc 78 de ani de la anexarea Basarabiei şi a Bucovinei de Nord
- ZI DE DOLIU pe 6 iulie: Vor răsuna clopotele în bisericile din ţară, iar drapelele vor fi coborâte în bernă
- MĂRTURIILE CUTREMURĂTOARE, despre ziua de 6 iulie, făcute de VICTIMELE DEPORTĂRILOR
- Valentina Sturza, victimă a deportărilor din 1949: Este greu de povestit tot prin ce am trecut