Procuratura Generală anunță evoluții pozitive în dosarul penal privind falsurile introduse în acte publice de către un funcționar din Parlament, care au cauzat un prejudiciu de circa șase milioane lei pentru bugetul de stat.

Mai exact, modificările operate în lege au avut ca efect reducerea la jumătate a costului de întreținere a cazinourilor, pentru o perioadă de jumătate de an. Astfel, în baza probelor acumulate, la puțin peste douăzeci de zile de la sesizarea depusă de către Parlament, Procuratura Generală a pornit o cauză penală și l-a acționat pe funcționar în justiție.

Chiar dacă funcționarul a scăpat de pedeapsă în 2015 prin decizia instanței de judecată, procurorii au atacat decizia, iar  cauza a fost remisă de două ori pentru o nouă examinare. Prin urmare, în septembrie 2019, funcționarul parlamentar a fost obligat să întoarcă în bugetul de stat suma de circa șase milioane lei – daune considerabile rezultate din depășirea atribuțiilor de serviciu al funcționarului. Deși sentința este executorie, acesta beneficiază de dreptul de a o ataca la Curtea Supremă de Justiție, potrivit legii. 

Funcționarul a dat dovadă de multă tenacitate în depășirea atribuțiilor de serviciu de care a fost găsit vinovat. Astfel, acesta a schimbat conținutul stenogramei Parlamentului din 15 iulie 2010. Apoi, acesta a redactat şi imprimat pe foi de hârtie textul final al Legii nr.176 din 15 iulie 2010, care în rezultat prevedea că pentru „întreţinerea cazinourilor până la 6 mese inclusiv, cuantumul taxei constituie 180 000 lei pentru fiecare masă de joc, iar începând cu a 7-ea, cuantumul taxei constituie 360 000 lei”. Astfel, pentru o durată de jumătate de an, prețul menționat fusese redus la jumătate. Mai mult, acesta a schimbat și data la care legea intra în vigoare. Prin urmare, toate aceste schimbări ilegale au devenit lege într-o formulă diferită decât ceea ce deputații votaseră în Parlament.

Atunci când Procuratura Generală a fost sesizată, aceasta a pornit un dosar penal în baza prevederii legale care pedepsea fapta cu detenție în închisoare de la 6 la 10 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 10 la 15 ani. Însă, după declararea neconstituționalității de către Curtea Constituțională a acestei prevederi legale și lipsa unei alte norme edictate de către Parlament, a fost creat un vid legislativ.

Altfel spus, pedeapsa prevăzută de prevederea care a încetat să existe în fondul legislativ nu a fost prevăzută de alt text legislativ, în lumina hotărârii Curții. Prin urmare, în fața acestei lacune legislative, procurorii au trebuit să aplice calificarea apropiată celei  care a încetat să existe. Drept rezultat, în cazul normei existente care putea fi aplicată, termenul de prescripție este expirat și ea nu poate fi incidentă acestui caz.