Creierul se schimbă pe măsură ce înaintăm în vârstă, iar funcţiile cognitive de asemenea. Declinul mintal este comun, acesta fiind una dintre cele mai temute consecinţe ale îmbătrânirii.

Însă declinul cognitiv nu este obligatoriu, el poate fi încetinit. Specialiştii de la Harvard Medical School dezvăluie cum, scrie adevarul.ro.

1. Stimulează-ţi creierul. Studiile făcute pe şcoareci şi oameni arată că permanenta solicitare a creierului stimulează conexiunile între celulele nervoase şi ajută chiar la formarea de noi celule, având în vedere aşa-numita plasticitate a creierului. Orice fel de activitate stimulativă este binevenită: cititul, cursurile noi, gimnastica mintală dată de dezlegarea cuvintelor înscrucişate, de exemplu sau de rezolvarea problemelor de matematică, experimentarea unor lucruri care implică dexteritate sau efort mintal precum desenul, pictura sau altele sunt indicate.

2. Exerciţiile fizice. Tot studiile realizate au arătat că folosirea muşchilor face bine şi creierului. Animalele care fac exerciţii fizice regulate îşi dezvoltă micile vase de sânge alstfel încât la creier, şi în partea responsabilă cu gândirea, ajunge mai mult oxigen. Activitatea fizică totodată ajută la dezvoltarea celulelor nervoase şi a conexiunilor dintre acestea – sinapsele. Rezultă un creier mai eficient, cu o plasticitate mai mare, mai adaptativ, mai funcţional, chiar dacă anii se adună. În acelaşi timp, sportul scade presiunea sângelui, îmbunătăţeşte nivelul colesterolului, reduce riscul de diabet şi stresul.

3. Îmbunătăţeşte-ţi dieta. O bună nutriţie ajută mintea la fel de mult ca restul corpului. Ce trebuie să faci? Să fii atent la numărul de calorii. Reducerea aportului de calorii este legat de un risc mai redus de declin mintal produs de îmbătrânire. Mănâncă alimentele potrivite, adică mai puţine grăsimi saturate şi colesterol provenit din surse animale, fără grăsimi trans- sau hidrogenate. Aminteşte-ţi de vitaminele B complex: B6 şi B12, acidul folic, care ajută la reducerea nivelului de homocisteină, un aminoacid care dacă este prezent în cantitate mare, creşte riscul de demenţă. Cerealele fortificate şi vegetalele sunt surse bune de vitamine B.

4. Atenţie la tensiune! O tensiune mare la vârstă mijlocie creşte riscul de declin cognitiv pe măsură ce înaintăm în vârstă. Modificarea stilului de viaţă ajută la păstrarea tensiunii la un nivel cât mai redus posibil. Stai calm, fă exerciţii regulate, limitează consumul de alcool la 2 pahare pe zi, elimină stresul şi mănâncă sănătos.

5. Zahărul din sânge. Diabetul este un factor important care poate duce la demenţă. Poţi combate diabetul alegând să mănânci sănătos, făcând exerciţii regulat şi eliminând nervii şi stresul. Însă dacă nivelul zahărului în sânge este tot ridicat, atunci ai nevoie de medicamente pentru a ţine diabetul sub control. Ele trebuie prescrise de medic.

6. Colesterolul. Nivelurile ridicate de LDL creşte riscul de demenţă, la fel ca si nivelul redus de HDL – aşa numitul colesterol bun. Dieta, sportul, controlul greutăţii, evitarea fumatului îmbunătăţesc nivelul colesterolului în organism. Dacă ai nevoie de mai mult ajutor întreabă medicul curant.

7. Aspirina. Cercetările preliminare au sugerat că aspirina şi alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene  pot reduce riscul de demenţă cu proporţii cuprinse între 10 şi 55%. Experţii nu sunt încă decişi să recomande aspirina ca leac împotriva demenţei.

8. Renunţă la fumat! Evită tutunul sub toate formele.

9. Fără abuz de alcool. Consumul excesiv de alcool este un factor major în apariţia demenţei. Dacă alegeţi să consumaţi alcool, limitaţi-vă la 2 pahare pe zi. Alcoolul băut în cantităţi responsabile poate fi chiar un factor pozitiv în sănătatea creierului.

10. Emoţiile. Persoanele anxioase, depresive, private de somn sau extenuate tind să aibă un scor mai redus al funcţiilor cognitive. Acest scor mai redus nu înseamnă neapărat un risc mai mare de declin mintal pe măsura îmbătrânirii, dar buna sănătate mintală şi somnul odihnitor sunt scopuri importante care merită atinse.

11. Protecţia capului. Poate părea surprinzător, dar traumatismele craniene fie că sunt de nivel mediu, fie că sunt severe, la vârste mici, cresc riscul de declin cognitiv la bătrâneţe cu 10%.

12. Anturajul. Legăturile sociale sunt asociate cu o tensiune mai mică şi o speranţă de viaţă mai mare.