Astăzi se iubeşte româneşte. Sărbătoarea de Dragobete este echivalentul Zilei Sfântului Valentin, când îndrăgostiţii îşi mărturisesc sentimentele unul celuilalt. Pe timpuri, Dragobetele se serba prin logodne simbolice şi prin diverse jocuri. Totodată, obiceiul marchează începutul primăverii.

Dragobete era la daci zeul iubirii. Potrivit Legendei, vrăjitoarea "baba Dochia" avea un fiu, pe nume Dragobete - un bărbat chipeş care cununa în ceruri păsările şi animalele la începutul fiecărei primăveri.

În popor se crede că tinerii care se întâlnesc pe 24 februarie vor avea parte de iubire, care va ţine tot anul.  

Demult, în ziua de 24 februarie, fetele şi băieţii îşi puneau haine de sărbătoare şi mergeau în pădure, unde căutau flori de primăvară. Le aşezau apoi la icoane şi le foloseau la diferite farmece de dragoste. Pe la ora prânzului, fetele o luau la fugă înspre sat. Fiecare fată era urmărită de câte un băiat, cel care o îndrăgea. Obiceiul se numea "zburătorit".  Dacă îşi prindea aleasa, el îi fura o sărutare, chiar în centrul satului.

Sărutul simboliza legământul lor de dragoste pentru anul întreg. De aici şi celebra zicală "Drogobetele sărută fetele".