Construim drumuri, căi ferate sau alte obiective de menire socială. Deseori, acestea trec însă peste loturile de pământ ale oamenilor. Pământuri pe care le-au muncit de o viaţă şi care le aduceau o bucată de pâine în casă. Iar statul, ar trebui să le achite despăgubiri. De cele mai deseori, oamenii sunt, însă, nevoiţi să renunţe la pământuri pentru un preţ simbolic sau chiar nu primesc nimic în schimb. Se întâmplă, deşi proiectele de construcţie ajung să coste sute de milioane de euro. Cine şi de ce îşi bate joc de oameni?

Tronsonul de drum Chişinău - Ungeni - Sculeni. Va face parte din Magistrala R1 care va ajunge până în România. Deocamdată, e la nivel de proiect, iar finanţarea este deja asigurată.

"Costul este estimat la 100 milioane de euro", a menţionat şeful Direcţiei dezvoltare a drumurilor MTID, Andrei Cuculescu.

Este vorba despre bani europeni, asistenţă nerambursabilă şi credite. Şoseaua de importanţă internaţională Chişinău- Ungheni- Sculeni va trece peste loturile de pământ ale sute de familii din mai multe localităţi. Peste 120 de proprietari sunt din satul Zagarancea, periferia oraşului Ungheni.

"Această intersecţie va fi modificată, ca să avem un drum de acces peste râul Prut, care va face acces la un drum din România, pentru direcţia Iaşi", a explicat Cuculescu.

Mulţi oameni refuză însă să dea pământul. Motivul - preţul mult prea mic oferit de către stat.

"Mi-a propus o sumă de 500 şi ceva de lei pentru un ar de pământ. Nu sunt de acord cu aşa ceva", a spus Vera Şveţ,  locuitoare a satului Zagarancea, Ungheni.

"O sumă mizerabilă, că nici nu pot să spun altfel. Pentru un ar, erau scrise 740 de lei. Dar cum, dacă noi trăim din pământul acesta, noi cu asta şi ne ţinem, cu asta şi ne hrănim, că în altă parte nu-i. Cu sapa în mână", a afirmat Ana Burlacu, o altă locuitoare.

Responsabili de estimarea costului pământului sunt angajaţii Agenţiei Funciare şi Cadastru. Oferă preţuri normative, potrivit legislaţiei, adoptată în 1997.

"Legea prevede preţul normativ, preţul de expropriere sau preţul de retragere forţată a terenului. Şi în cazul când nici un preţ nu-l satisface pe proprietar, apare necesitatea de a vinde terenul, dar, cu aprecierea preţului de piaţă", a precizat şeful Direcţiei relaţii funciare, Vladimir Ciobanu.

De cele mai dese ori, proprietarii nu sunt, însă, informaţi că pot negocia preţul terenului. Atunci când este vorba despre construcţia dorumurilor, negocierile au loc între Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor şi proprietarii loturilor.

"Costul estimat este destul de înalt. Este clar că sunt, persoane care speculează cu aceasta. De obicei, aşa se întâmplă", a conchis Andrei Cuculescu.

Legea este, însă, de partea oamenilor care trebuie să fie despăgubiţi.

"Are 45 de zile la dispoziţie pentru a scrie o contestaţie comisiei sau instituţiei care vrea să-l exproprieze şi să vină cu propunerile sale, Presupunem eu, am investit în acest lot de pământ suma respectivă şi în cazul în care se doreşte exproprierea , eu îl acord statului pentru compensarea respectivă", a menţionat Violeta Gaşiţoi, avocat, expert în drepturile omului.

"Nu au fost negocieri, nu au fost discuţii, nu au fost explicaţii concrete către cetăţeni", a subliniat  primarul comunei Zagarancea, Ungheni, Mihai Burlacu.

Sebastian Andruţă, consilier din Zagarancea raionul Ungeni, spune că nu este cu nimic împotriva construcţiei Magistralei respective. "Suntem pentru, dar vrem să fim auziţi şi noi, vrem să se discute acest subiect", a specificat acesta.

"Sunt obligaţi să ducă tratative, să se implice, să ducă convorbiri cu persoanele din fiecare familie şi cu Primăria", a conchis Vladimir Ciobanu.

Mai mult, oamenii spun că pentru un lot de pământ de şase hectare, ce aparţine Primăriei şi unde urma să fie cimitirul satului, autorităţile ar fi refuzat să le ofere vreo despăgubire.

"Au spus că n-o să ne dea nici un ban. Că dacă n-o să fim de acord o să treacă cu buldozerul. Nu este normal aşa ceva", a precizat Mihai Burlacu.

Andrei Cuculescu, şeful Direcţiei dezvoltare a drumurilor, se pare că nu ştie despre nemulţumirile sătenilor. "Primăria nu are pretenţii.  În general pretenţii de la oameni nu am avut. Nu au fost cazuri ca cineva să refuze să aloce terenul sau să pună condiţii", a declarat Cuculescu.

"Cu regret noi trăim într-un stat unde statul permanent minte propriul cetăţean. El nu lucrează pentru interesul cetăţeanului, dar pentru dezinteresul cetăţeanului, contrar cetăeanului", a explicat Gaşiţoi.

În Cotul Morii, raionul Hânceşti, cele peste 500 de case, ridicate după inundaţiile din 2010 au fost construite şi pe unele terenuri ale oamenilor. Unul avea în proprietate peste 8 hectare, altul aproape 10. Este vorba despre omul de afaceri Vladimir Melnic şi fostul primar de la Cotul Morii, Mihai Merzenco.

"Când s-a iniţiat procedura de construcţie nimeni nu i-a întrebat. Nu e normal", a spus Vladimir Ciobanu.

"În primul rănd, dl Mihai nu merită despăgubiri. Avea în sarcină de a identifica terenurile care sunt în proprietatea  nu ştiu cui, ca să se lămurească cu aceste terenuri. Însă dlui folosindu-se de funcţia sa de primar, a procurat aceste terenuri", a precizat primarul satului din Cotul Morii, Lucia Guştiuc.

Fostul primar al satului Cotul Morii se apără. Recunoaşte: până la inundaţii, cele 10 hectare au fost în proprietatea altcuiva.

"Cele zece hectare care acum îmi aparţin mie, au aparţinut d-lui Creţu. În timpul inundaţiilor s-a pus în faţa mea sarcina de a rezolva problema cu hectarele procurate de dl Melnic şi dl Creţu. Melnic are o construcţie în Obileni, a vrut acolo să i se aloce teren. Am discutat cu primarul de Obileni, nu am putut rezolva problema d-lui. Cu dl Creţu am discutat şi mi-a spus că îl interesează terenuri în lunca Prutului", a afirmat Mihai Merzenco, locuitor al satului Cotul Morii.

Aşa cum fostul primar era proprietarul unor terenuri din Lunca Prutului, cei doi au făcut schim de loturi.

"Nu e scris nicăieri în lege când să cumpere, s-a cumpărat, asta e", a explicat Ciobanu.

Până în prezent, cei doi proprietari de terenuri se judecă cu statul pentru a fi despăgubiţi.

Dacă vorbim de tronsonul de cale ferată Cahul-Giurgiuleşti, aici lucrările au început acum 5 ani. Au fost finalizate în 2010. Calea ferată trece peste loturile de pământ ale sute de familii. Numai în satul Văleni din Cahul au fost afectaţi peste 200 de proprietari.

"Am primit vre-o 200 şi ceva de lei pentru pământ. Au venit cu lista şi ni-au dat bani. Da, aşa, ca să ne întrebe pe noi dacă îl dăm nu a fost, noi nu îl dăm", a spus Vasile Zgherea, locuitor al satului Văleni, Cahul.

Sunt, însă şi oameni care s-au ales cu nimic.

"Am avut trei ari de pământ, dar n-am mai văzut nici un bănuţ, nimic", a afirmat Nina Chelban, locuitoare a satului Văleni, Cahul.

Atât administraţia publică locală din Văleni, cât şi şeful direcţiei relaţii funciare de la Cadastru afirmă că proprietarii au fost despăgubiţi potrivit legii.

"Nu au fost semnate contracte şi apoi li s-au dat banii", a precizat primarul satului Văleni, Cahul, Silvia Ştirbeţ.

"În fiecare caz a fost şi desenul semnat de proprietar şi contractul de vânzare-cumpărare autentificat , nimic nu s-a făcut netransparent", a conchis Vladimir Ciobanu.

"Noi doar nu cunoaştem şi nu avem acces la actele întocmite în urma acestor tranzacţii sau exproprieri. Ce acte, ce rapoarte se fac, cât s-au cheltuit pentru compensare sau nu s-a cheltuit. Poate şi este scris că cetăţeanul a fost compensat cu o anumită sumă, dar el niciodată în viaţă nu a văzut aceşti bani.  Noi nu putem să ştim pentru că nu avem acces, ce se întâmplă şi unde se duc sumele de bani pe aceste proiecte mari", a explicat Violeta Gaşiţoi, avocat.