Să fie declarată stare de catastrofă ecologică pentru bazinul râului Bâc. Asta le cer autorităţilor reprezentanţii mai multor organizaţii de mediu, care afirmă că apa râului prezintă un pericol sporit pentru populaţie. Locuitorii satelor din lunca Bâcului mărturisesc că mirosul apei este insuportabil, iar aceasta nu poate fi utilizată nici pentru irigare.

Reprezentanţii organizaţiilor de mediu spun că situaţia din bazinul râului Bâc este alarmantă. Râul nu mai are capacitatea de a se autopurifica şi s-a transformat într-un loc de evacuare a apelor reziduale neepurate. Asta din cauza că majoritatea staţiilor de epurare din localităţile ţării nu sunt funcţionale, iar cea din Capitală necesită a fi modernizată. În consecinţă, râul este poluat cu apele uzate care sunt deversate ilegal de agenţii economici. Astfel, ecologiştii le cer autorităţilor să întreprindă măsuri de reanimare a râului Bâc, inclusiv să efectueze lucrări de curăţire mecanică a fluviului.

"Apa din râu este de o calitate rea", a spus o localnică.

"Să-i amendeze pe cei care dau drumul în apă la resturile de la complexul din apropiere", a afirmat o altă persoană.

Medicii spun că apa din râul Bâc nu poate fi folosită pentru irigarea terenurilor agricole.

"Sărurile grele şi tot ce se conţine în râul Bâc, ele se absorb în legumele noastre. Cele mai fregvente sunt bolile diareice acute, poate fi dezinterie, dar şi virusurile hepatitei",a  explicat medicul de la Centrul de Sănătate Publică, Eudochia Tcaci.

Specialiştii susţin că apa este poluată din mai multe cauze. "Deversarea apelor reziduale neepurate de la agenţii economici este o cauză. O altă cauză este  deversarea apelor reziduale neepurate de la staţiile de pompare", a precizat preşedintele Centrului Naţional de Mediu, Mihail Mustea.

"A fost elaborat un studiu de fezabilitate. Studiu prevede dezvoltarea sistemului de alimentare cu apă şi sistmeul de canalizare. Pentru aceasta trebuie de construit instalaţii mai performante decât instalaţii de tratare a apei. De aceea va fi imposibil în Chişinău de cheltuit 300, 500 de milioane de euro", a specificat şeful departamentului "Apă Canal Chişinău", Arcadie Rusnac.

Reprezentanţii Ministerului Mediului spun că sunt conştienţi de gravitatea problemei, dar că nu o pot soluţiona, din lipsă de bani.