Ecologiştii trag un semnal de alarmă: mucurile de ţigară sunt pe primul loc în topul deşeurilor din întreaga lume
Ecologiştii trag un semnal de alarmă: mucurile de ţigară sunt pe primul loc în topul deşeurilor din întreaga lume. Statisticile arată că anual sunt aruncate circa 770 milioane de kilograme de mucuri, ceea ce depăşeşte cantitatea de pungi de plastic şi gume de mestecat aruncate.
Potrivit specialiştilor din Republica Moldova, în ţara noastră sunt peste un milion şi jumătate de fumători, iar cantitatea mucurilor de ţigară aruncate se ridică la câteva mii de kilograme anual.
Ecologiştii susţin că ţigările cu filtru sunt cele mai periculoase pentru mediu deoarece reţin o parte din substanţele toxice din fumul de ţigară.
Potrivit cercetătorilor, o ţigară arsă este suficientă pentru a contamina un litru de apă sau un metru pătrat de sol. În plus, sunt afectate şi toate vietăţile din zona respectivă.
"Toată flora şi fauna are de suferit din cauza compuşilor toxici care sunt depozitați în urma arderii, în aceste mucuri. Mucurile de ţigară încetinesc creşterea plantelor cu peste 30 %. Iar Organizaţia Maritimă de la ONU spune că acest tip de deșeu se regăseşte cel mai mult în oceane, şi peste 40 % de deşeurile din marea Mediterană o constituie mucurile de ţigară."
În cazul oamenilor, fumatul Totuşi, cel mai mare prejudiciul este adus sănătăţii omului. Fumatul, dar şi mucurile de ţigară afectează sistemul respirator şi poate provoca boli cardiace.
"Unul dintre efectele cele mai periculoase, care le întâlnim în fiecare zi în practica noastră asta este favorizarea formării arterosclirozei. Tutunul favorizează cât creşterea colesterolului în sânge, atât şi depunerea lui pe peretele vascular şi formarea plăcilor de arteroscliroză."
Aceste perspective, dar şi legea antitutun înăsprită de legislatorii moldoveni încă în anul 2016, se pare că nu-i sperie pe fumătorii, care sunt dependenţi de acest viciu de zeci de ani.
"Vreo treizeci de ani. - Dar cunoaşteţi despre efectele ţigărilor? - Cunosc. - Nu vă sperie? - Nu! E un viciu de care nu te poţi lăsa de el."
Mucurile de ţigară sunt peste tot, la staţiile de aşteptare, lângă terenurile de joacă şi în zonele verzi. Nefumătorii spun că în ultimul timp cantitatea acestor deşeuri s-a mărit.
"În primul rând, problema e în aspect, în curăţenie, cum arată, în general. Aceasta e educaţia omului, un om educat nu poate să stea să arunce."
"Mucurile de ţigară trebuie să ajungă în coş, asta e categoric. Locurile care sunt amenajate pentru fumat, la fel trebuie să fie amenajate cu coşuri, în rest, nu au decât să le poarte în buzunar."
Fiecare dintre aceste ţigări se va descompune în cel mult cinci ani. În acest timp, în preajmă nu vor putea creşte alte plante, iar locul va arăta ca o gunoişte. Într timp, oamenii continuă să arunce aici mucurile de ţigară, fără a se gândi la consecinţe.
După mucurile de ţigări, în topul celor mai aruncate deşeuri este guma de mestecat, şerveţele de unica folosinţă şi hârtia.
- Capitala nu are destule platforme de gunoi. Cât de gravă este problema şi ce soluţii există
- Indonezia retrimite deşeuri de plastic în mai multe ţări dezvoltate
- Decizia aprobată de Parlament privind arderea deşeurilor îi îngrijorează pe oameni
- Legea privind arderea deşeurilor, pe masa lui Igor Dodon. Ce spun ecologiștii