Economia italiană a intrat în recesiune tehnică la sfârşitul anului trecut
foto: publika.md
Economia italiană a intrat în recesiune tehnică (două trimestre consecutive de scădere) în a doua parte a anului trecut, după o creştere semnificativă a costurilor de împrumut şi a incertitudinilor politice provocate de divergenţele dintre Guvernul populist de la Roma şi Comisia Europeană privind bugetul pe 2019, scrie agerpres.ro.
În urma unor negocieri intense desfăşurate anul trecut, Italia şi-a redus ţinta de deficit pentru a evita sancţiunile disciplinare ale Bruxelles-ului.
Institutul Naţional de Statistică (Istat) a publicat joi datele preliminare care arată că economia s-a contractat cu 0,2% în trimestrul patru din 2018, după un declin de 0,1% în precedentele trei luni. Scăderea este mai accentuată decât previzionau analiştii, 0,1%.
Declinul trimestrial a fost cauzat de evoluţiile mai slabe înregistrate în agricultură, sectorul pescuitului şi cel forestier, precum şi în urma încetinirii activităţii în industrie şi servicii, a precizat Istat.
Pe ansamblul anului trecut, economia italiană a înregistrat un avans de 0,8%.
Premierul italian Giuseppe Conte a recunoscut deja săptămâna aceasta că se aşteaptă ca datele oficiale să confirme recesiunea dar a dat asigurări că politicile fiscale expansioniste ale Guvernului vor ajuta la revenirea pe creştere a economiei.
Italia a reintrat în recesiune la doar patru ani de la ultima scădere semnificativă a activităţii economice, o evoluţie care accentuează temerile privind perspectivele zonei euro. Italia este a treia economie a zonei euro, după Germania şi Franţa.
Datele Eurostat arată că în trimestrul patru din 2018 PIB-ul zonei euro a urcat cu 0,2%, similar cu nivelul înregistrat în precedentele trei luni. Pe ansamblul anului trecut, economia zonei euro a înregistrat un avans de 1,8%, după o creştere de 2,4% în 2017, în timp ce Comisia Europeană previziona o expansiune de 2,1% în 2018.
Şi Banca Centrală a Italiei a înrăutăţit recent estimarea privind evoluţia economiei în 2019, care ar urma să crească cu doar 0,6%, faţă de un avans de 1% previzionat în decembrie, din cauza escaladării tensiunilor comerciale şi a perspectivei mai slabe privind investiţiile.
Cele mai recente estimări reprezintă o veste proastă pentru Guvernul de la Roma, care încearcă să sprijine expansiunea economiei fără a încălca reglementările bugetare ale UE.
Activitatea economică a încetinit mai mult decât se estima în semestrul doi din 2018, ceea ce va afecta negativ evoluţia din 2019. Firmele şi-au redus planurile de investiţii, iar aşteptata încetinire a comerţului mondial va afecta economia ţării, se arată în raportul trimestrial al Băncii Centrale a Italiei publicat luna trecută.
Guvernul de la Roma a previzionat în decembrie un avans al PIB-ului de 1% în acest an, anunţând că va majora cheltuielile cu protecţia socială şi va reduce vârsta de pensionare.
Pentru 2020 şi 2021, raportul Băncii Centrale a Italiei prevede o expansiune de 0,9% şi, respectiv, 1%, aproape de prognozele Executivului, de 1,1% şi, respectiv, 1%.
De asemenea, Banca Centrală a anunţat că rata creditelor neperformante a continuat să scadă în trimestrul trei din 2018, la băncile italiene supervizate de BCE. Rata a scăzut la 9,4%, de la 9,7% în trimestrul doi din 2018.
În urma unor negocieri intense desfăşurate anul trecut, Italia şi-a redus ţinta de deficit pentru a evita sancţiunile disciplinare ale Bruxelles-ului.
Institutul Naţional de Statistică (Istat) a publicat joi datele preliminare care arată că economia s-a contractat cu 0,2% în trimestrul patru din 2018, după un declin de 0,1% în precedentele trei luni. Scăderea este mai accentuată decât previzionau analiştii, 0,1%.
Declinul trimestrial a fost cauzat de evoluţiile mai slabe înregistrate în agricultură, sectorul pescuitului şi cel forestier, precum şi în urma încetinirii activităţii în industrie şi servicii, a precizat Istat.
Pe ansamblul anului trecut, economia italiană a înregistrat un avans de 0,8%.
Premierul italian Giuseppe Conte a recunoscut deja săptămâna aceasta că se aşteaptă ca datele oficiale să confirme recesiunea dar a dat asigurări că politicile fiscale expansioniste ale Guvernului vor ajuta la revenirea pe creştere a economiei.
Italia a reintrat în recesiune la doar patru ani de la ultima scădere semnificativă a activităţii economice, o evoluţie care accentuează temerile privind perspectivele zonei euro. Italia este a treia economie a zonei euro, după Germania şi Franţa.
Datele Eurostat arată că în trimestrul patru din 2018 PIB-ul zonei euro a urcat cu 0,2%, similar cu nivelul înregistrat în precedentele trei luni. Pe ansamblul anului trecut, economia zonei euro a înregistrat un avans de 1,8%, după o creştere de 2,4% în 2017, în timp ce Comisia Europeană previziona o expansiune de 2,1% în 2018.
Şi Banca Centrală a Italiei a înrăutăţit recent estimarea privind evoluţia economiei în 2019, care ar urma să crească cu doar 0,6%, faţă de un avans de 1% previzionat în decembrie, din cauza escaladării tensiunilor comerciale şi a perspectivei mai slabe privind investiţiile.
Cele mai recente estimări reprezintă o veste proastă pentru Guvernul de la Roma, care încearcă să sprijine expansiunea economiei fără a încălca reglementările bugetare ale UE.
Activitatea economică a încetinit mai mult decât se estima în semestrul doi din 2018, ceea ce va afecta negativ evoluţia din 2019. Firmele şi-au redus planurile de investiţii, iar aşteptata încetinire a comerţului mondial va afecta economia ţării, se arată în raportul trimestrial al Băncii Centrale a Italiei publicat luna trecută.
Guvernul de la Roma a previzionat în decembrie un avans al PIB-ului de 1% în acest an, anunţând că va majora cheltuielile cu protecţia socială şi va reduce vârsta de pensionare.
Pentru 2020 şi 2021, raportul Băncii Centrale a Italiei prevede o expansiune de 0,9% şi, respectiv, 1%, aproape de prognozele Executivului, de 1,1% şi, respectiv, 1%.
De asemenea, Banca Centrală a anunţat că rata creditelor neperformante a continuat să scadă în trimestrul trei din 2018, la băncile italiene supervizate de BCE. Rata a scăzut la 9,4%, de la 9,7% în trimestrul doi din 2018.