Plata pensiilor, salarizarea bugetarilor şi educaţia împovărează cel mai mult bugetul public. Iată de ce este necesară raţionalizarea acestor cheltuieli, în baza unor priorităţi bine definite. La această concluzie a ajuns economistul Alexandru Fala, în lucrarea sa "Ajustările bugetare – un imperativ al transformării economice".

Specialistul spune că este necesară o reorientare economică pentru a putea reduce nivelul sărăciei.

"O reorientare a cheltuielilor publice spre obiective economice, spre investiţii publice, ar putea crea premise pentru îmbunătăţirea calităţii creşterii economice. Or, aceasta ar contribui la creşterea veniturilor populaţiei şi la reducerea nivelului sărăciei", explică Alexandru Fala.

Acesta mai spune că, la acest moment, cea mai mare povară pentru bugetul asigurărilor sociale o reprezintă plata pensiilor, alocările cifrându-se la peste două treimi din cheltuielile sociale pentru 2011. Pentru a reduce această presiune financiară, este nevoie de a creşte vârsta de pensionare şi de a încuraja consolidarea fondurilor private de pensii.

"Progresele vor putea fi înregistrate, însă, odată cu dezvoltarea pieţei de capital, sector care depinde direct de situaţia economică a ţării", precizează economistul.

Un alt sector care trage greu la buzunar este educaţia. "Dacă numărul de elevi s-a redus de 3 ori în perioada 2009-2010, comparativ cu 2000-2001, atunci numărul de şcoli s-a diminuat doar cu 4%. Totodată, diminuarea numărului de elevi nu a fost asociată cu reducerea necesară a efectivului de cadre didactice şi nedidactice, care sunt insuficient remunerate'', constată Fala.

Salarizarea bugetarilor are la rândul său un cuvânt greu de spus în structurarea cheltuielilor publice. "Persoanele care sunt remunerate din banii publici reprezintă o treime din numărul angajaţilor. Eficienţa redusă a sectorul public, precum şi dimensiunile mari ale acestuia, reprezintă o constrângere pentru dezvoltarea economică", afirmă expertul, care sugerează elaborarea unui nou sistem de salarizare în sectorul public, bazat pe eficienţa şi randamentul angajaţilor.

"Realizarea corectă a reformei, pe termen lung, ar putea contribui la asigurarea unei creşteri economice calitative, în acest mod acoperindu-se costurile suportate", adaugă Alexandru fala.

Potrivit informaţiilor oficiale, 40% din PIB le reprezintă cheltuielile publice.