A cheltuit milioane din bugetul statului pentru construcţia unui bloc nou, dar banii nu au fost de ajuns şi pentru angajarea legală a muncitorilor. Este vorba despre Agenţia Medicamentului. Firma care efectua lucrările nu perfectase contracte de muncă pentru toţi constructorii. Directorul companiei neagă acuzaţiile.

Agenţia Medicamentului va da în curând în exploatare un bloc nou pentru laboratoare. Pentru construcţia lui, din 2003 încoace, statul a alocat cel puţin 40 de milioane de lei. Doar că firma care a efectuat construcţiile angaja unii muncitori la negru, chiar sub nasul statului.

"Nici vorbă nu a fost de angajare cu carte de muncă, deoarece acolo se lucrează ilegal", a spus un bărbat.

"Când am venit şi m-am angajat mi-au spus să aduc copia buletinului şi atât", a menţionat un domn.

Şi dacă au fost angajaţi la muncă fără contract, muncitorilor nu li s-a spus nici pentru ce companie lucrează.
"Am întrebat "masterul" şi el a spus că firma se numeşte Cucu", a spus un domn.

De fapt, firma "Cucu", în acte este compania "Verilarproiect SA". Şi nu este o firmă anonimă. De-a lungul anilor, a tot câştigat licitaţii la stat. A reconstruit clădirea Spitalului de tuberculoză din satul Vorniceni, a câştigat licitaţia de efectuare a reparaţiei capitale a Bazei Auto a Guvernului. De asemenea, a construit un bloc al Academiei de Studii Economice.

Ne întrebăm cum luptă cu fenomenul muncii ilegale autorităţile, dacă nu vede ce se întâmplă chiar sub nasul lor? Sau poate se fac că nu văd?

"Nu eu am angajat acei oameni. Clarificaţi-vă cu firma. Noi nu controlăm firmele cu care lucrăm", a declarat directorul Agenţiei Medicamentului, Alexandru Coman.

Firma cu pricina neagă însă toate acuzaţiile şi spune că activează cu acte în regulă.

"Aşa ceva nu a fost. Pot să vă spun că aşa ceva nu poate fi – să se muncească fără contract", a spus Alexandru Ţoi, directorul "Verilarproiect" SA.

Şi asta chiar dacă şi responsabilii de la Inspecţia Muncii spun că au mai multe plângeri pe numele firmei "Verilarproiect".

"Au parvenit petiţii din partea salariaţilor, foştilor salariaţi a întreprinderii respective", a menţionat Dumitru Stăvilă, şef la Inspecţia Muncii.

Nu ştim câte astfel de edificii, ale căror beneficiari sunt instituţii de stat, au fost construite pe seama muncitorilor traşi pe sfoară.
Cert este însă că autorităţile care de jure declară că luptă cu fenomenul muncii la negru, de facto îl tolerează.