Republica Moldova și Georgia au aceiași indicatori de performanță în mai multe studii internaționale, notează editorialistul Andrei Cugir, scrie hotnews.md.

Potrivit lui Cugir, Parlamentul European, una din cele mai importante instituții ale Uniunii Europene, prin modul în care a acționat, dar și prin textul rezoluției pe care l-a aprobat recent a comis o ingerință inexplicabilă și regretabilă în treburile interne ale statului independent și suveran Republica Moldova.

"· Parlamentul European a dat calificative partidelor politice moldovenești și nu a apreciat activitatea Guvernului în funcție de parametrii tehnici de performanță. 

· Înaltul for legislativ european a adoptat o poziție părtinitoare și politicianistă.

· Pozițiile PRO și CONTRA unor actori politici locali afectează imaginea și caracterul de arbitru echidistant al instituțiilor europene. 
 
Campania electorală pentru parlamentare a început, se pare, cu o premieră. Startul a fost dat nu de actorii locali, de instituțiile responsabile sau de partidele politice din țară, dar cu totul de alte foruri și cu totul în altă capitală.  Și ceea ce, până acum, părea nefiresc și chiar imposibil, a devenit realitate: Parlamentul European – una din cele mai importante instituții ale Uniunii Europene -  prin modul în care a acționat, dar și prin textul rezoluției pe care l-a aprobat recent a comis o ingerință inexplicabilă și regretabilă în treburile interne ale statului independent și suveran Republica Moldova. Or, ședința Parlamentului European nu a fost altceva decât implicarea acestui important organism european în viața politică moldovenească de partea unor actori politici concreți (a se citi opoziția extraparlamentară de dreapta). De la înalta tribună europeană s-a dat citire, dacă vreți, unui manifest electoral și de susținere a două partide politice – actori ai luptei electorale, luptă ce, se pare, a început cu girul și cu implicarea Parlamentului European. 
 
Arbitru părtinitor
 
Ceea ce a făcut Legislativul European este, de fapt, o lovitură puternică dată statutului de arbitru neutru și echidistant al UE în raport cu țările partenere. Arbitru ce poartă discuții și negocieri cu autoritățile statului, indiferent de coloratura, doctrina și partidele politice ce formează aceste autorități; arbitru ce nu favorizează, nu declară și nu demonstrează, aproape deschis, susținere pentru unii actori politici; arbitru ce nu-și permite să emită mesaje cu un puternic caracter electoral, ce pot influența comportamentul unor alegători.  Așa a fost și este firesc să fie, dar nu mai este și nu e clar de ce nu mai este, ca să parafrazez un neaoș președinte moldovean. 

Concluzia: Parlamentul European nu a dat o apreciere echidistantă activității Guvernului, dar a dat note și calificative activității partidelor politice de la Chișinău, înclinând puternic balanța spre anumite partide politice. Lucru absolut incorect în raport cu Guvernul Republicii Moldova și absolut nefiresc ca să se întâmple în înaltul for legislativ european.

În aceeași zi, același Parlament European a aprobat o rezoluție ce viza și o altă țară ex-sovietică.  Doar că de această dată, așa cum și trebuie să fie, Legislativul European s-a referit mai mult la activitatea  Guvernului de la Tbilisi, fără a lansa mesaje electorale și de susținere a unor partide politice, deși unii eurodeputați au avut asemenea porniri. Două țări, dar abordări absolut diferite.  Mai ales că după mai mulți indicatori internaționali de performanță, R. Moldova și Georgia sunt în situații cam asemănătoare.  În aceste condiții, firesc, apare întrebarea: De ce această dualitate inexplicabilă pentru cazuri aproape asemănătoare? 

Și când spun asemănătoare ne bazăm pe indicatori de performanță publicați de importante centre internaționale de inteligență și analiză.
 
Analize echidistante 
 
De exemplu, Moldova ca și Georgia acumulează cam același scor când este vorba de Indicele Democrației, iar țara noastră, pe alocuri, este chiar mai bine poziționată. 
R. Moldova  - 5,94
Georgia - 5.93 
Când este vorba de Funcționalitatea Guvernului, studiul arată că performantele Executivului moldovenesc sunt ușor în avans comparativ cu cele de la Tblisi: 
R. Moldova – 4,64
Georgia – 4,29
Mai mult, moldovenii sunt mult mai bine plasați și atunci când este vorba de Libertățile civile:
R. Moldova – 7,06
Georgia – 5,59.

Situația este absolut similară și când vorbim de un alt studiu. De această dată ne referim la  Freedom in the World. Ambele state au calificativul „parțial libere” (partly free), adună același punctaj la indicatorii „Drepturi politice” (political rights) și „Libertăți/drepturi civile” (civil liberties), iar în topul general al statelor suntem in același grup (Georgia – 64, R. Moldova – 61).

Derapaje politicianiste periculoase

Am făcut apel la aceste două studii, elaborate de instituții internaționale absolut imparțiale, pentru a arăta că eforturile guvernelor de la Chișinău, dar și Tbilisi primesc cam aceleași aprecieri. Și atunci apare întrebarea firească, de ce Parlamentul Uniunii Europene nu a dat un calificativ tehnic, in funcție de performanțe, ambelor Guverne? De ce în cazul Republicii Moldova s-a mers mai mult pe aprecieri politice, pe discursuri electorale și pe susținerea evidentă a unor actori politici? Care este mesajul pe care vrea să-l transmită Legislativul European? 

Nu avem încă un răspuns clar. Dar o primă analiză ne demonstrează că unele instituții europene suferă de un derapaj grav, care ar putea să le știrbească mult din integritatea și caracterul echidistant și profesionist. 

Iar acest lucru este confirmat și de raportorul PE pentru Georgia, Andrej Mamikins, care a atenționat că este inadmisibil ca unii deputați europeni să se implice în luptele politice din țările partenere: 

'Au fost unii eurodeputați care au simțit nevoia să introducă amendamente cu privire la unele aspecte negative și regret sincer că spiritul combativ al acestora acoperă astfel de principii precum cooperarea și dialogul. Personal, nu pot să susțin ca acest Parlament să se implice în procesul electoral din Georgia', a menționat raportorul. 

Prin urmare, alunecarea în politicianism și împărțirea, de către Parlamentul European, a guvernelor, dar și a actorilor politici din diferite țări, în favoriți și nedoriți ar putea să aibă urmări imprevizibile.

Mai ales că, datorită eforturilor actualului Guvern de la Chișinău, dar și mesajului proeuropean al autorităților, susținerea populației pentru cursul european este unul destul de ridicat, o demonstrează chiar ultimele sondaje. Iar în cazul în care populația va începe să suspecteze instituțiile europene de implicarea în jocuri politice locale, de favorizarea unor politicieni, dar și de aplicarea unor duble standarde, suportul proeuropean ar putea să fie afectat chiar cu mâna instituțiilor europene", a precizat editorialistul Andrei Cugir.