Republica Moldova, în ultimii 3 ani, are un trend ascendent din punct de vedere economic, marcat prin creșterea PIB-ului de peste 4%. Această creștere economică este peste media statelor din CSI (+ 2,2% conform estimărilor FMI), dar și a unor state din UE, chiar în condițiile când mai multe impozite și taxe sunt mai mari decât în mai multe țări din regiune precum Belarus, Bulgaria, România, Serbia, Ungaria sau Muntenegru, potrivit unei analize publicate de AOAM.

Odată cu adoptarea reformei pro-business de către guvernarea moldovenească, care prevede micșorarea impozitelor salariale și stimularea fiscală pentru sectorul real, vom analiza prin prisma experienței internaționale care este impactul acestor măsuri asupra:

Practica internațională din state ca SUA, România, Bulgaria, Ungaria, Slovacia și Slovenia ne confirmă efectele benefice ale măsurilor de relaxare fiscală asupra rezultatelor economice și sociale înregistrate.

SUA:
Conducerea SUA așteaptă o creștere economică anuală a țării peste 3%, fapt pe care americanii nu l-au văzut din 2005. Mai mulți economiști susțin că acest lucru se va întâmpla din 2 motive: creșterea cheltuielilor guvernamentale și micșorarea impozitelor. Sursa: BBC

Creșterea economiei SUA se datorează și creșterii consumului populației cu 4%. Or, acest lucru demonstrează că acțiunile de stimulare fiscală ale administrației americane au avut impact asupra veniturilor populației. Sursa: Bloomberg

Conform datelor publicate de Departamentul american al Muncii, pentru primul semestru al anului 2018 se atestă o scădere a ratei șomajului la cel mai scăzut nivel din ultimii 18 ani – la nivelul de 3,8%. Aceste date au depășit estimările inițiale ale experților, băncilor și chiar Fondului de Rezervă al SUA. Sursa: BBC
 
România:
Economia României va continua să crească peste potențial în 2018, cu aproximativ 5,1 – 5,5%, determinată de stimulentele fiscale. La începutul anului se prognoza chiar și o creștere de cca 6,1% pentru 2018. Sursa: Ziarul Financiar

În iulie, Comisia Națională de Strategie și Prognoză a făcut corecții la cifrele privind câștigurile medii salariale și acestea au fost schimbate în creștere. Sursa: Mediafax

Suplimentar, Institutul Național de Statistică din România a arătat că, în primul trimestru al anului 2018, veniturile românilor au crescut cu cca. 20%. Sursa: Adevărul

Rata șomajului la nivel național, calculată de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă din România, își menține trendul descendent. Astfel, la sfârșitul lunii mai 2018, acest indicator a fost de 3,48%, în scădere cu 0,10% față de luna anterioară și sub valoarea înregistrată la finele aceleiași luni a anului 2017 cu 0,72%.  Sursa: Agerpres
 
Bulgaria:
Stimulările fiscale din Bulgaria determină menținerea creșterii PIB deja al treilea an la rând, cu prognoză pentru anul viitor, la cota de cca 4%. Motoarele creșterii economice sunt consumul intern în creștere și îmbunătățirea climatului investițional. Sursa: Comisia Europeană

Datele Comisiei Europene arată că politicile economice și fiscale ale guvernului bulgar din ultimii 3 ani au un impact direct asupra creșterii continue a salariilor, fapt ce stimulează piața internă. Sursa: Comisia Europeană

Odată cu creșterea salariilor, dar și investițiilor externe ca rezultat al scăderii taxelor, în special în urma introducerii unui impozit pe venit fix de 10%, s-a atestat o scădere continuă a ratei șomajului, de la cca 12% în 2014 la cca 5% în 2018, ceea ce este sub media în UE. Sursa: Independent Balkan News Agency
 
Ungaria:
Reformele fiscale din Ungaria au condus la creșterea cererii interne, care este direct legată cu creșterea veniturilor populației. Prin urmare, datorită cererii interne mari, creșterea PIB-lui Ungariei rămâne al doilea an consecutiv la valoare de cca 4%, ceea ce este de două ori mai mult decât în 2016, când PIB-ul a crescut cu 2,2%. Sursa: Budapesta Business Journal

Datorită reducerilor substanțiale ale impozitelor și a majorărilor salariale, se anticipează că salariile în termeni reali în Ungaria vor crește cu 40% în următorii șase ani și vor conduce la îmbunătățirea nivelului de trai. Sursa: Guvernul Ungariei

Totodată, conform informației Comisiei Europene, se menționează că în Ungaria consumul privat va crește în 2018, datorită creșterii ocupării forței de muncă și creșterii dinamice a salariilor reale. Sursa: Comisia Europeană

Micșorarea taxelor la salarii a contribuit la creșterea consumului, care după sine a dus la crearea noilor locuri de muncă și micșorarea bruscă a ratei șomajului, lucru care nu s-a mai întâmplat din 2002. Sursa: OECD
 
Slovacia: 
Reformele fiscale din Slovacia determină o creștere economică continuă, cca 4% în 2018 și 2019, principalele motoare ale creșterii fiind consumul intern și investițiile. Sursa: Comisia Europeană

Datele Comisiei Europene arată că, odată cu creșterea consumului intern, are loc majorarea continuă a veniturilor populației. Sursa: Comisia Europeană

Reformele fiscale din Slovacia determină o micșorare continuă a ratei șomajului, de la cca 14% în 2014 la cca 5% în 2018. Sursa: Trading Economics
 
Slovenia:
Ca rezultat al mai multor reforme structurale, inclusiv în sectorul fiscal și bancar, în Slovenia, începând cu anul 2013, se atestă o creștere economică continuă în ultimii 3 ani, de la peste 3% în 2016, la cca 5% în 2017 și pronostic în 2018. Sursa: Comisia Europeană

Premisele de bază ale creșterii PIB-lui în Slovenia sunt creșterea puterii de cumpărare a populației ca rezultat al creșterii veniturilor. Aceste elemente survin ca efecte ale reformei salariale și fiscale din Slovenia. În 2018, se atestă o creștere considerabilă a salariului minim în Slovenia (843 euro), fapt care nu s-a întâmplat din 2010. Sursa: Country Economy

În același timp, numărul persoanelor care nu au un loc de muncă în Slovenia a scăzut în aprilie curent până la cel mai scăzut nivel din ultimii nouă ani. Sursa: Reuters
 
Prin exemplul și experiența statelor de mai sus, putem afirma că politicile de relaxare fiscală de creare a unor condiții competitive pentru business, dar și pentru scăderea presiunii din partea organelor de control se obține un efect pozitiv atât asupra situației economice a statului, cât și a celei sociale, și anume: