A dormi puţin nu are doar implicaţii grave asupra sănătăţii, ci şi asupra funcţionării genelor şi poate reduce speranţa de viaţă. Este ceea ce avertizează cercetători în tulburările de somn care au participat la Madrid la un simpozion asupra acestei patologii, organizat de Fundaţia Ramón Areces de la Instituto de Investigaciones del Sueńo (IIS), relatează EFE, potrivit Digi24.ro.

Diego García-Borreguero, directorul ISS şi responsabil al studiului, a explicat că studiile asupra tulburărilor de somn au început de abia în deceniul '70. De-a lungul timpului tot mai multe studii au relevat importanţa odihnei şi mai ales consecinţele grave pe care le are lipsa somnului asupra sănătăţii, notează Agerpres.

"Tulburările de somn sunt un factor de risc care provoacă tot felul de afecţiuni precum obezitatea morbidă, diabet, boli neurologice sau imunologice, printre altele", este de părere Diego García-Borreguero. Prevalenţa tulburărilor de somn este foarte ridicată în ţările occidentale, a avertizat el.

"Noile obiceiuri de viaţă ale societăţii moderne reduc timpul de odihnă al persoanelor, iar acest deficit cronic de somn afectează un procent foarte mare de populaţie" a subliniat expertul.

La rândul său, cercetătorul Paul Franken, de la Center for Integrative Genomics din cadrul Universităţii Lausanne (Elveţia), a subliniat că este esenţial să se arate cât de important este să ne odihnim corect şi să se determine factorii implicaţi în acest proces şi de ce variază de la un individ la altul. "Unii funcţionează perfect cu patru ore de somn, în timp ce alţii au nevoie de nouă ore", a explicat el.

Potrivit lui Franken, nevoia de a petrece o treime din viaţă dormind are o bază biologică, iar această odihnă atunci când se realizează corect nu va avea consecinţe asupra genelor noastre. În opinia lui, a dormi jumătate din cât este necesar poate duce la alterarea a până la 80 % a aşa numitului transcriptom. (Transcriptomul reprezintă setul de transcripte, molecule de ARN codante sau necodante, produse într-o celulă într-un anumit moment al vieţii; el reflectă genele care sunt exprimate în acel moment şi, de obicei, este variabil). Acest lucru demonstrează că "efectele unui somn insuficient asupra sistemului nostru genetic sunt mai mari decât se credea", a subliniat expertul elveţian.

Dennis Rosen, cercetător la Harvard Medical School şi pediatru la Spitalul de Copii din Boston (SUA), a subliniat la rândul său importanţa de a recunoaşte şi a trata cât mai repede tulburările de somn la copii şi adolescenţi "deoarece există tot mai multe evidenţe că lipsa somnului are consecinţe care îi va afecta şi la viaţa adultă".

"Somnul corect al copiilor ar trebui să fi o chestiune de sănătate publică şi din păcate nu este, nici pentru părinţi nici pentru pediatri, deşi consecinţele pot fi foarte grave şi provoca obezitate, afecţiuni metabolice şi un risc mai mare de a suferi boli psihice, sau predispoziţie spre abuz de alcool şi droguri la vârsta adultă", a explicat pediatrul american.