Egiptul a atins marţi pragul de 100 de milioane de locuitori, o creştere demografică care reprezintă o provocare majoră pentru această ţară a cărei populaţie, în mare parte tânără şi săracă, este concentrată pe o mică porţiune de teritoriu şi este dependentă de Nil pentru supravieţuire, relatează AFP, citat de agerpres.ro.

Contorul electronic instalat pe clădirea în care se află Agenţia egipteană pentru statistici (CAPMAS), în Cairo, o metropolă de 20 de milioane de locuitori, a trecut de la opt la nouă cifre pentru prima dată marţi.

Ţara arabă cu cea mai mare populaţie, Egiptul este pe locul al 3-lea la scară continentală, după Etiopia şi Nigeria, şi pe locul al 14-lea la nivel mondial.

În condiţiile în care rata natalităţii a explodat în ultimii 30 de ani, cu o medie de 1,5 milioane de naşteri pe an, Egiptul aproape că şi-a dublat populaţia în ultimii 30 de ani. În 1990, populaţia Egiptului nu era "decât de 57 de milioane", un număr aproape identic cu cea a Franţei la momentul respectiv.

Acest ritm a încetinit uşor în ultimii ani, rata sporului natural scăzând în 2019 faţă de 2018 de la 1,87% la 1,78%.

Însă în Egipt se naşte în medie un copil la fiecare 17,9 secunde, potrivit unui comunicat al CAPMAS. Şi chiar dacă autorităţile încearcă să acţioneze împotriva acestei bombe demografice, campaniile de sensibilizare precum "Doi este de ajuns", lansate în ultimii pentru a reduce rata natalităţii, întâmpină dificultăţi în a-şi arăta roadele.

Gomaa Shehata, un egiptean din Cairo în vârstă de 33 de ani care lucrează într-o cafenea, este de puţină vreme tată pentru a doua oară. "Tot ce cer de la viaţă este ca copiii mei să aibă cu ce se îmbrăca şi să fie sănătoşi", a spus el, referindu-se la preocupările economice ale egiptenilor.

După devalorizarea monedei naţionale, decisă în 2016 în cadrul unui program al Fondului Monetar Internaţional (FMI), dificultăţile economice se accentuează. Inflaţia a crescut puternic, reducând drastic puterea de cumpărare.

În condiţiile în care 29 de milioane de locuitori au vârsta necesară pentru a munci, şomajul rămâne un vector de tensiuni sociale. Milioane de persoane trăiesc din joburi precare, fără protecţie socială, alimentând o economie informală.

În jur de un egiptean din trei trăieşte sub pragul de sărăcie, potrivit ultimelor cifre ale CAPMAS. Şi, ca majoritatea ţărilor arabe, Egiptul are şi o populaţie foarte tânără, cu peste 60% dintre cetăţeni în vârstă de sub 30 de ani.

În paralel cu creşterea demografică, "problemele sociale s-au agravat", a declarat Heba El Laithy, profesoară de economie la Universitatea din Cairo.

Iar clasele defavorizate au tendinţa de a face mai mulţi copiii, pentru că aceştia sunt percepuţi ca un posibil ajutor material pe termen lung, a adăugat ea.

Din punct de vedere al mediului, pe lângă consecinţele încălzirii climatice, construcţia de către Etiopia a unui super baraj hidroelectric pe Nil, menit să intre în funcţiune în acest an, reprezintă o ameninţare vitală pentru Egipt.

Fluviul, ale cărui ape sunt împărţite cu Sudanul şi Etiopia, asigură 97% dintre nevoile egiptenilor. Populaţia ţării majoritar deşertice trăieşte într-o parte infimă a teritoriului, în principal pe malurile fertile ale Nilului.

În 2017, preşedintele Abdel Fattah al-Sissi a spus că suprapopularea este una dintre principalele două ameninţări pentru ţara sa, alături de terorism.

Vineri, în cadrul unei reuniuni a guvernului, prim-ministrul Mostafa Madbuly, a exprimat din nou această îngrijorare. "Creşterea populaţiei este cea mai mare provocare a statului (...), iar asta afectează securitatea naţională", a afirmat el.

Populaţiei egiptene i se adaugă cele circa zece milioane de egipteni din diaspora, dintre care majoritatea trăiesc în ţările din Golf, unde s-au stabilit din motive economice, în special după tulburările create de revolta din 2011.