Emisiile de dioxid de carbon ar putea fi cu 7% mai mici în acest an, în contextul pandemiei de coronavirus
foto: descopera.ro
Emisiile de dioxid de carbon la nivel global ar putea să scadă cu 7% în acest an, în funcţie de restricţiile şi măsurile de distanţare socială luate împotriva epidemiei de coronavirus, arată un studiu publicat marţi în revista Nature Climate Change, transmite Reuters, citează Agerpres.ro.
Studiul, semnat de un grup de cercetători de la instituţii din Europa, SUA şi Australia, a analizat emisiile zilnice de CO2 din 69 de ţări, din cele 50 de state americane şi din 30 de provincii ale Chinei, şase sectoare economice şi trei niveluri de duritate ale măsurilor de închidere şi izolare socială, folosind date precum consumul zilnic de energie electrică şi datele obţinute de la serviciile mobile de tracking.
În cursul anului 2019, la nivelul întregii planete au fost emise în jur de 100 de milioane de tone de dioxid de carbon pe zi, prin arderea combustibililor fosili şi în urma proceselor industriale de producţie, conform studiului.
La începutul lunii aprilie a acestui an, emisiile globale de dioxid de carbon au scăzut la 83 de milioane de tone pe zi, o scădere de 17%, iar unele ţări au raportat scăderi ale emisiilor medii de până la 26% în perioada de vârf a izolării.
Dacă până la jumătatea lunii iunie se va reuşi revenirea la starea dinainte de pandemie, atunci emisiile din acest an ar putea fi cu 4% mai mici decât cele de anul trecut. Însă, dacă restricţiile vor continua pe întreaga durată a anului, atunci emisiile ar putea scădea cu 7% prin raport cu anul trecut, conform raportului. Aceasta ar fi cea mai mare scădere anuală a nivelului absolut al emisiilor poluante înregistrată de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial.
Un raport ONU publicat anul trecut indica faptul că este nevoie de o scădere a emisiilor globale cu 2,7% pe an, pentru ca media creşterii temperaturilor globale să nu depăşească 2 grade şi respectiv cu 7,6% pe an pentru a nu depăşi 1,5 grade Celsius.
"Izolarea populaţiei a condus la schimbări drastice în consumul de energie şi în emisiile de CO2", a declarat coordonatorul noului studiu, Corinne Le Quéré de la University of East Anglia. "Aceste scăderi extreme sunt însă probabil temporare, pentru că ele nu reflectă schimbări structurale în sistemele economic, de transport şi energetic", a adăugat ea.
China a înregistrat cea mai importantă scădere a emisiilor poluante în aprilie, fiind urmată de SUA, Europa şi India.
În ţările în care au fost aplicate cele mai stricte măsuri de închidere şi izolare, emisiile poluante produse de aviaţie au scăzut cu 75% la începutul lui aprilie, în timp ce emisiile provenite de la transportul rutier au scăzut cu 50%, iar din producţia de energie electrică cu 15%.
Emisiile industriale au scăzut cu aproximativ 35%, în timp ce emisiile produse de gospodării şi locuinţe au crescut cu 5%, conform studiului.
"Reducerea emisiilor produsă din cauza COVID-19 va fi în mod clar un episod fără precedent. Ceea ce este mai puţin sigur este modul în care se vor relansa economiile la sfârşitul lui 2020 şi în 2021", a comentat Glen Peters, participant la studiu din partea Centrului CICERO pentru Studii Internaţionale de Climă din Norvegia. "Pe măsură ce ţări şi sectoare economice diferite îşi revin, nu este clar dacă nivelurile de activitate vor reveni la normal sau dacă vom înregistra modificări permanente ale comportamentului", a adăugat el.
Studiul, semnat de un grup de cercetători de la instituţii din Europa, SUA şi Australia, a analizat emisiile zilnice de CO2 din 69 de ţări, din cele 50 de state americane şi din 30 de provincii ale Chinei, şase sectoare economice şi trei niveluri de duritate ale măsurilor de închidere şi izolare socială, folosind date precum consumul zilnic de energie electrică şi datele obţinute de la serviciile mobile de tracking.
În cursul anului 2019, la nivelul întregii planete au fost emise în jur de 100 de milioane de tone de dioxid de carbon pe zi, prin arderea combustibililor fosili şi în urma proceselor industriale de producţie, conform studiului.
La începutul lunii aprilie a acestui an, emisiile globale de dioxid de carbon au scăzut la 83 de milioane de tone pe zi, o scădere de 17%, iar unele ţări au raportat scăderi ale emisiilor medii de până la 26% în perioada de vârf a izolării.
Dacă până la jumătatea lunii iunie se va reuşi revenirea la starea dinainte de pandemie, atunci emisiile din acest an ar putea fi cu 4% mai mici decât cele de anul trecut. Însă, dacă restricţiile vor continua pe întreaga durată a anului, atunci emisiile ar putea scădea cu 7% prin raport cu anul trecut, conform raportului. Aceasta ar fi cea mai mare scădere anuală a nivelului absolut al emisiilor poluante înregistrată de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial.
Un raport ONU publicat anul trecut indica faptul că este nevoie de o scădere a emisiilor globale cu 2,7% pe an, pentru ca media creşterii temperaturilor globale să nu depăşească 2 grade şi respectiv cu 7,6% pe an pentru a nu depăşi 1,5 grade Celsius.
"Izolarea populaţiei a condus la schimbări drastice în consumul de energie şi în emisiile de CO2", a declarat coordonatorul noului studiu, Corinne Le Quéré de la University of East Anglia. "Aceste scăderi extreme sunt însă probabil temporare, pentru că ele nu reflectă schimbări structurale în sistemele economic, de transport şi energetic", a adăugat ea.
China a înregistrat cea mai importantă scădere a emisiilor poluante în aprilie, fiind urmată de SUA, Europa şi India.
În ţările în care au fost aplicate cele mai stricte măsuri de închidere şi izolare, emisiile poluante produse de aviaţie au scăzut cu 75% la începutul lui aprilie, în timp ce emisiile provenite de la transportul rutier au scăzut cu 50%, iar din producţia de energie electrică cu 15%.
Emisiile industriale au scăzut cu aproximativ 35%, în timp ce emisiile produse de gospodării şi locuinţe au crescut cu 5%, conform studiului.
"Reducerea emisiilor produsă din cauza COVID-19 va fi în mod clar un episod fără precedent. Ceea ce este mai puţin sigur este modul în care se vor relansa economiile la sfârşitul lui 2020 şi în 2021", a comentat Glen Peters, participant la studiu din partea Centrului CICERO pentru Studii Internaţionale de Climă din Norvegia. "Pe măsură ce ţări şi sectoare economice diferite îşi revin, nu este clar dacă nivelurile de activitate vor reveni la normal sau dacă vom înregistra modificări permanente ale comportamentului", a adăugat el.