Emmanuel Macron, la graniţa spaniolă pentru a înăspri controalele la frontiere
foto: Reuters
Preşedintele francez Emmanuel Macron se deplasează joi la frontiera franco-spaniolă în zona Perthus pentru o vizită consacrată "întăririi controalelor la frontiere" în cadrul luptei împotriva imigraţiei clandestine şi împotriva terorismului, informează AFP, citând un comunicat al Palatului Elysee.
Însoţit de ministrul de interne Gerald Darmanin şi de secretarul de stat responsabil de afaceri europene Clement Beaune, Emmanuel Macron se va duce la un punct de control la frontieră pentru vehiculele care intră pe teritoriul francez şi va vizita Centrul de cooperare poliţienească şi vamală (CCPD) din Perthus.
Frontiera cu Spania este una din principalele porţi de intrare a imigranţilor clandestini în Franţa, provenind în special din nordul Africii.
Şeful statului s-a mobilizat cu privire la acest subiect, cerând marţi un răspuns european comun împotriva terorismului, a doua zi după atacul islamist de la Viena, soldat cu patru morţi şi după trei atentate recente în Franţa, între care asasinarea profesorului Samuel Paty pentru că a arătat elevilor săi caricaturi ale profetului Mahomed.
Mai multe atentate recente în Europa indică lacune în cooperarea europeană, în special în domeniul informaţiilor.
Atentatul de la Nisa a fost comis de un tânăr tunisian debarcat recent în mod clandestin în Lampedusa (Italia), iar cel de la Viena de un simpatizant al grupării jihadiste Statul Islamic, pe care serviciile de informaţii ale Slovaciei îl semnalaseră Vienei, fără ca alerta dată de acestea să fi fost urmată de efecte.
Potrivit Parisului, toate ţările europene sunt de acum ţinte potenţiale. "Ameninţarea teroristă este puternică şi vizează întreaga Europă Occidentală", a avertizat ministrul francez de interne Gerald Darmanin.
Ţările membre ale UE se străduiesc să-şi întărească cooperarea în acest domeniu, indiferent că aceasta ar fi pentru "deţinerea de arme, finanţarea terorismului, retragerea conţinuturilor teroriste de pe internet, informaţii cu privire la pasageri ai zborurilor, fişiere Schengen şi schimburi de informaţii judiciare cu Europol", a indicat pentru AFP Laurent Nunez, coordonatorul naţional al serviciilor de informaţii şi al luptei antiteroriste din Franţa.
Germania, care deţine în prezent preşedinţia prin rotaţie a Consiliului UE, a înscris lupta împotriva terorismului pe agenda unei reuniuni a miniştrilor de interne din UE, preconizată pentru 13 noiembrie, în special referitor la retragerea conţinuturilor cu caracter terorist de pe site-urile online şi schimburi de informaţii cu privire la persoanele care figurează în fişierele serviciilor de informaţii.
Emmanuel Macron şi cancelarul austriac Sebastian Kurz au prevăzut de asemenea la începutul săptămânii viitoare o videoconferinţă consacrată luptei europene comune împotriva terorismului.
Însoţit de ministrul de interne Gerald Darmanin şi de secretarul de stat responsabil de afaceri europene Clement Beaune, Emmanuel Macron se va duce la un punct de control la frontieră pentru vehiculele care intră pe teritoriul francez şi va vizita Centrul de cooperare poliţienească şi vamală (CCPD) din Perthus.
Frontiera cu Spania este una din principalele porţi de intrare a imigranţilor clandestini în Franţa, provenind în special din nordul Africii.
Şeful statului s-a mobilizat cu privire la acest subiect, cerând marţi un răspuns european comun împotriva terorismului, a doua zi după atacul islamist de la Viena, soldat cu patru morţi şi după trei atentate recente în Franţa, între care asasinarea profesorului Samuel Paty pentru că a arătat elevilor săi caricaturi ale profetului Mahomed.
Mai multe atentate recente în Europa indică lacune în cooperarea europeană, în special în domeniul informaţiilor.
Atentatul de la Nisa a fost comis de un tânăr tunisian debarcat recent în mod clandestin în Lampedusa (Italia), iar cel de la Viena de un simpatizant al grupării jihadiste Statul Islamic, pe care serviciile de informaţii ale Slovaciei îl semnalaseră Vienei, fără ca alerta dată de acestea să fi fost urmată de efecte.
Potrivit Parisului, toate ţările europene sunt de acum ţinte potenţiale. "Ameninţarea teroristă este puternică şi vizează întreaga Europă Occidentală", a avertizat ministrul francez de interne Gerald Darmanin.
Ţările membre ale UE se străduiesc să-şi întărească cooperarea în acest domeniu, indiferent că aceasta ar fi pentru "deţinerea de arme, finanţarea terorismului, retragerea conţinuturilor teroriste de pe internet, informaţii cu privire la pasageri ai zborurilor, fişiere Schengen şi schimburi de informaţii judiciare cu Europol", a indicat pentru AFP Laurent Nunez, coordonatorul naţional al serviciilor de informaţii şi al luptei antiteroriste din Franţa.
Germania, care deţine în prezent preşedinţia prin rotaţie a Consiliului UE, a înscris lupta împotriva terorismului pe agenda unei reuniuni a miniştrilor de interne din UE, preconizată pentru 13 noiembrie, în special referitor la retragerea conţinuturilor cu caracter terorist de pe site-urile online şi schimburi de informaţii cu privire la persoanele care figurează în fişierele serviciilor de informaţii.
Emmanuel Macron şi cancelarul austriac Sebastian Kurz au prevăzut de asemenea la începutul săptămânii viitoare o videoconferinţă consacrată luptei europene comune împotriva terorismului.