Era sclaviei digitale a început mai demult și s-a dezvoltat odată cu internetul și tehnologia. Acum, însă, oamenii devin tot mai conștienți de ea, pe măsură ce efectele sale devin din ce în ce mai apăsătoare.

The Next Web scrie că ”este timpul să boicotăm Amazon”. Gigantul american, cel mai mare retailer online din lume și una dintre destinațiile preferate de internauți pentru vizionarea de filme online, este una dintre cele mai de succes companii din domeniul internetului.

În fapt, Amazon tocmai ce a depășit Google și a devenit a doua companie a lumii în funcție de valoare, după Apple. Ba chiar, în ritmul actual, este pe cale să ajungă la o mie de miliarde de dolari până la finele anului.

Dar o mare parte din acest succes vine ca urmare a unor practici de exploatare a muncitorilor, scrie sursa citată. Pentru cei care lucrează în depozitele logistice ale Amazon, totul este un coșmar Dickensian, mai arată The Next Web.

Business Insider scrie că angajații din depozite sunt forțați să urineze în sticle, în loc să își pauze normale pentru a-și satisface nevoile fiziologice.

James Bloodworth a lucrat sub acoperire la depozitul din Staffordshire, Marea Britanie, pentru a scrie o carte despre lucrătorii plătiți foarte prost din această țară. Acesta a descoperit că angajații aveau la purtător un sistem de ”toaletă” în care își făceau nevoile deoarece WC-urile se aflau prea departe.

O femeie însărcinată este citată în articol spunând că a fost pedepsită pentru că s-a îmbolnăvit. Aceasta venise bolnavă la lucru, dar după două ore nu mai putea munci. Cu toate că a adus o adeverință de la medic, aceasta a primit avertisment oficial.

În 2017, ziarul britanic Daily Mirror a efectuat la rândul său o anchetă asupra practicilor Amazon. Acesta a descoperit ”oameni care dorm în picioare”, obosiți după 55 de ore de lucru pe săptămână.

Condițiile sunt atât de grele, încât un sondaj arată că peste 50% din angajații Amazon din depozite sunt în depresie, iar 8% au luat în calcul să se sinucidă, arată în altă parte Daily Mirror.

The Next Web compară situația cu Nike, care în anii ’90 a avut același gen de probleme în 1992, când un articol din Harper arăta că un subcontractor din Indonezia câștiga doar 14 cenți pe oră, mult sub necesarul zilnic.

Ulterior, a urmat un boicot asupra Nike, care a presat compania să reevalueze modul în care își derulează afacerile. Nike a îmbrățișat apoi proceduri transparente, iar Fair Labor Association face inspecții în fabricile Nike din țări precum Pakistan, Vietman sau India.

Numai că Nike și Amazon sunt ”bestii diferite”, completează The Next Web. În primul rând, în anii ’90 exista alternativă la Nike, ceea ce pentru Amazon nu există. Nicio altă companie de retail online nu are anvergura și logistica Amazon, nu se găsește pe 5 continente și nu oferă gama sa de produse.

Astfel, ușurința cu care se poate comanda pe Amazon face destul de greu pentru oameni să renunțe. Ceea ce înseamnă că un boicot nu va avea prea mult succes, acest lucru fiind o veste proastă pentru muncitori.

Și asta chiar dacă angajații Amazon din Germania și Italia au făcut mai multe greve legate de condițiile de muncă, inclusiv în apropiere de Black Friday.

Iar problema este că se știe de aceste probleme din cadrul Amazon de mult, cu mult înainte ca președintele american Donald Trump să ia în colimator gigantul american.

Iar Amazon nu este singura companie IT cu astfel de ”bube”. Apple a fost arătată cu degetul în urmă cu 7-8 ani din cauza valului de sinucideri de la Foxconn, concernul taiwanez care asamblează în vastele sale fabrici din China iPhone și iPad pentru Apple.

Recent, Apple a intrat din colimator în toamna anului trecut, când s-a aflat că peste 3.000 de studenți ai unei facultăți feroviare au fost duși la ”practică” pentru a asambla iPhone X câte 11 ore pe zi.

Aceeași poveste privind condițiile de lucru s-au repetat și în cazul Samsung și Panasonic în 2016, cu privire la fabricile acestora din Malaezia. Acolo, zeci de muncitori nepalezi se plângeau că li s-au luat pașapoartele și sunt puși să lucreze 12-14 ore pe zi, inclusiv în week-end, scrie libertatea.ro.

În fine, The Next Web dă ca exemplu cazul șoferilor Uber, care cu greu câștigă salariul minim pe economie, dar asta nu împiedică fanii Uber să utilizeze serviciile sale de transport.

Bloomberg a publicat anul trecut un filmuleț în care un șofer Uber îi reproșa fondatorului Uber Travis Kalanick că l-a adus la sapă de lemn prin schimbarea continuă a politicilor companiei. Ulterior, în vara lui 2017, Kalanick și-a dat demisia din funcția de director general al companiei.

Tot în SUA au avut loc mai multe proteste prin care se cere ca șoferii Uber să fie recunoscuți drept angajați. Acest lucru le va permite salariu minim, plata orelor suplimentare și concediu, însă compania nu vrea. Deja, în Marea Britanie și Brazilia, compania a pierdut o serie de procese pe această speță.

În SUA, însă, o instanță a decretat că șoferii Uber sunt contract ori independent.