Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor dă asigurări că pe piaţa din Moldova se vinde doar carne inofensivă. Pe de altă parte specialiştii spun că aceasta este îmbibată cu antibiotice.

Şi fermierii recunosc, fără nicio jenă, că administrează animalelor preparatele în scop de profilaxie. Asttfel, bacteriile devin imune la medicamente, iar sănătatea celor care mânăncă produse de origine animală este pusă în pericol.

Petru Moraru din oraşul Hânceşti deţine o fermă în care sunt crescuţi aproximativ 4.000 de porci. Fermierul spune că administrează, regulat, antibiotice porcilor pentru a preveni îmbolnăvirea lor.

"Dacă nu mai întrebuinţăm şi acestea, putem să avem efecte negative mai mari", a spus fermierul Petru Moraru. 

Veterinarul de la fermă spune că toate animalele primesc antibiotice conform unui program special.

"Noi introducem draxxinul la prima zi ca să asigurăm să nu apară boli respiratorii până nu-i facem vaccinul. Noi folosim oxitetraciclina, amoxacilina şi teomulina. Cu oxitetraciclina preîntâmpinăm bolile gastrointestinale, iar cu amoxacilina - bolile legate de pneumonie, respiratorii", a declarat medicul veterinar Mihai Groiță. 

Chiar şi aşa, reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor dau asigurări că duc o evidenţă strictă a administrării antibioticilor.

"Legislaţia nu prevede ca antibioticile să fie utilizate în scop de profilaxie. Toate antibioticile sunt utilizate numai cu scop terapeutic", a spus şeful de Direcţie din cadrul ANSA, Ion Josanu. 

"La moment, cazuri de antibiotice folosite în tratamentul animalelor care au lăsat reziduuri în produsele alimentare nu avem", a declarat șeful de Direcție din cadrul ANSA, Vitalie Porcescu. 

Totuşi, studiile specialiştilor Centrului Naţional de Sănătate Publică arată că 95 la sută din bolile diareice acute la oameni sunt provocate de contaminarea cu microorganisme rezistente la antibiotice, aflate în produsele de origine animală.

"Nivelul înalt al izbucnirilor a fost determinat de folosirea produselor alimentare de contaminare primar şi secundar. Microorganisme ce posedă şi au factori de rezistenţă care pot deveni fatale pentru oameni", a spus şef de Laborator din cadrul CNSP, Olga Burduniuc. 

Din cauza administrării excesive, bacteriile devin rezistente la antibiotice. Studiile specialiştilor internaţionali arată că acest lucru va determina majorarea cazurilor de deces la oameni, până la 10 milioane pe an către 2050.